ficàdu , pps, agt Definitzione de ficare; postu istrantagiau, prantau in terra, o fintzes chi no est ciciu; nau de unu, chi s'intendhet bene e no est prus in letu Sinònimos e contràrios fichidu, istantàrgiu, pesadu, reu, ritzu | ctr. corcau Maneras de nàrrere csn: èssere ficadedhu = biatzu; a sa ficada = a sa ritza, istrantaxus 2. dórmini nudas, pienas de sazos, sas àrvures: ficados barrasolos inue lentos bolos si pasant de ideas (F.Sechi)◊ apo dimandhadu a una zovanedha chi bi aiat ficada in sa zanna 3. totu custu tempus mamma istaiat male, ma como za est ficadedha! Tradutziones Frantzesu bien droit Ingresu up-right Ispagnolu erguido, erecto Italianu erètto (in piedi) Tedescu errichtet, aufrecht.

iltàre , vrb: istai, istare, stai Definitzione su èssere, su abbarrare, su sighire a èssere de sa matessi manera, imperau pruschetotu po sa salude, sa manera de campare, po bívere, tènnere domo a ue fàere fúrriu o fàere abbitu in ccn. logu fintzes a manera chi s’ischípiat, tènnere sa residéntzia; càbere de una cosa aintru de un’istrégiu, de unu logu (deosi pigat s’aus. àere); foedhandho de bestimentu, orrúere bene a chie si dhu ponet, dèghere; aporrire, giare in manu una cosa a un’àteru o fintzes lassare una cosa a préstidu (aus. àere)/ pps. istadu (chi est de su vrb. èssere puru); ind. pres. 1ˆ p. sing. isto, istau, 1ˆ p. pl. istadeus; ind.passau 3ˆ p. sing. istetit; ind. imp. 3ˆ p. sing. istetiat; istare + ger. de àteros vrb. = narat su sighire de s’atzione inditada de s’àteru vrb. (istare faghindhe = fàere, sighire a fàere, istare andhendhe = andhare, sighire a andhare, istare pessendhe = pentzare, sighire a pentzare, e totu deasi) Sinònimos e contràrios abarrai, abertai, aisetare, arreare, èssere / càbere / aporrire / imprestare | ctr. andai, cambiai Maneras de nàrrere csn: "si isto", mancari a su presente, s'impreat pro css. tempus passadu puru: s'isto deo!… = s'isto deo no lu faghia, s'isto deo no l'aia fatu; istaresindhe de carchi cosa = fai a mancu, aguantaisí de fai ccn. cosa chi s'iat a bolli fai; ista a bídere si…, ist'abbellu si… = abarra abbellu si…, bieus immoi si…; si no istat ca…, si no istat de… = mancu mali ca…, si no fit ca… (est unu cuncetu de càusa); lassare istare = lassai a pèrdiri, isbandonai, lassai in paxi; istare a s'allora allora = faghindhe e chentza fàghere, perdendi tempus; istare a or'a ora = abarrai a s'úrtimu momentu; istare duiddui = abarrai a su pentza e torra; no pòdere istare = istare male, intendirisí mali de no arrennèsciri a agatai asséliu; no ischire inue ndh'istare de sa cuntentesa = èssiri prexaus meda, no tenni asséliu de su prexu Frases gei mi bieis comenti istu ◊ e comente istant in domo tua? ◊ cussa famíllia che istaiat in contonera, ma como ndhe istat in bidha ◊ inue che istas, ca benzo a domo tua? ◊ semus istendhe male cun totu custos pidinos, unu muntone de cosas de fàghere ◊ bi at chie istat bene e bi at chie istat male ◊ e comente istas: sanighedhu ses? ◊ chie istat male si acotet! ◊ cussa cosa, posta gai, istat male: ndhe podet rúere ◊ istadeus bèni dèu e issus 2. issos si sunt istados e deo mi ndhe so bénnidu ◊ andho a cumandhu e mi ndhe torro luego, no mi che isto inie! ◊ no istes chentza fàghere! ◊ si as bisonzu de lu faedhare, no istes a candho si ch'est andhendhe! ◊ candho lu mintzídiant, isse no istat duiddui a rispòndhere male! ◊ aundi est coru e vida istau cuntziderendi! ◊ si cheres annare bae: po me no istes! ◊ pro no istare a s'andha e torra a tantas bortas menzus gàrrigo de prus 3. a candho istas a fàghere cussa faina?! ◊ no apo a istare meda a torrare ◊ si no ti seras prima de brincare, no as a istare meda a ti lu ninniare! ◊ cant'istas murghindhe, deo ammanitzo s'àtera cosa pro tucare a bidha ◊ istamus pagas dies a torrare 4. bunnedha e falda de seda, imbustu, isciaca e giupone t'istant a perfessione ◊ mi apo fatu una bestimenta a prou: m'istat bene una meraviza! 5. no sigas a betare mústiu a sa cuba ca no bi ndhe istat àteru! ◊ inue t'istat totu cust'ira de cosa chi ses manighendhe?! ◊ in cuchina bi aiat una ziminera manna chi bi istabant totus inintro ◊ cust'isterzu est minore e totu custa cosa no b'istat 6. a su pisedhu l'isto sa forramenta, gai imparat a triballare ◊ a mi ndhe l'istas sa lepa, ca no bi lompo? ◊ a mi l'istas, como, sa màchina, ca guido deo? ◊ a mi l'istas, sa lepa, a mi segare casu? ◊ ístalu a mie, cussu tzapu, ca ndhe bides de terra furriada! ◊ a mi l'istas su cellulare tou, ca su meu est iscàrrigu, ca depo fàghere una telefonada como? 7. aite mi la ses dendhe custa cosa, a istare o a lassare? ◊ bae a mammai Maria, si nos istat unu pane, za bi lu torramus a sa cota! ◊ s'ebba sua isse no l'istat a neune 8. deo mi apo a iltare a su chi cheret Deu ◊ no mi ndhe isto chentza bídere comente est ◊ de cantu ti narant a promissas ndhe as àere unu corru e… ti ndh'istas! ◊ chircas, inventas dogni ingrediente: tue ti ndhe istas pro lu dare a mie! (G.Sini)◊ no si ndhe podent istare de fumare…◊ nara, Cubeddu, dae su vísciu prite no ti ndhe istas! (Còntene)◊ si babbu ti narat ca nono, a malaògia de mei ti ndhe istas! ◊ nois féminas nos istamus fintzas de allegros cuentos! 9. istade, lassàdemi colare, ca tenzo presse! ◊ ista a bídere si bi resesso deo! ◊ làssami cussu cantu de fuste…: ist'abbellu si como ti ndhe impipas! ◊ si no istat ca l'apo bidu cun sos ogros mios no bi aia crétidu! ◊ si no istat de babbu tou ti aiant betadu sedha!◊ si fit istadu de andhare e torrare sa mantessi die ti aia fatu un'improvisada ◊ si no fit istadu gai, comente aimus fatu? ◊◊ lassémullos istare e sighemus su cantu! ◊ lassa istare su pitzinnu, no lu subéries! ◊ lassa istare cue sa cosa mia! ◊ cussu triballu l'amus lassadu istare ◊ no mi lessis istai incadenau cun su pecau! ◊ no mi chirches a fàghere cosa ca no poto istare! ◊ no poto istare de sos dolores Sambenados e Provèrbios prb: àcua in su pistoni pistat: àcua fut, àcua est e àcua s'istat ◊ in su bonu onzunu b'ischit istare Ètimu ltn. stare Tradutziones Frantzesu être, rester, demeurer, aller bien Ingresu to be, to have room for, to live, to suit, to stay Ispagnolu estar, vivir, caber, sentar bien Italianu stare, dimorare, abitare, risièdere Tedescu bleiben, wohnen.

imbodàu , agt Definitzione chi costumat a tènnere modos bonos in su fàere Sinònimos e contràrios aggrabbadu, ammodau, ammodidu, assetiosu, garbosu | ctr. malammodidu Tradutziones Frantzesu bien élevé Ingresu well-mannered Ispagnolu correcto, educado Italianu di buòne manière Tedescu manierlich.

macài , cng: macari, mancai, mancari, mancaris, mancarri Definitzione cng. cuncessiva = fintzes si: si manígiat cun su cong. presente e cun s'indicativu (presente o passau, e po tempus passau fintzes chentza predicau, arrisparmiandho deosi su chi s'itl. narat cun congiuntivu imperfetu)/ mancai siat!… = bell'e aici, mancai ti dh'apa nau, mancai dhu iscípias (sighis a fai coment'e a prima): si narat avertindho, e agiummai ammeletzandho, a unu, ma a bortas si narat fintzes in su sensu de própiu, de abberu, meda Sinònimos e contràrios ancus, belle, cuntantu Frases no si cherfeint tratennere a bustare, mancari mamma e babbu los aiant pregados che santos ◊ mancari chi no pigaiant a su palcu, sas féminas ant comintzadu a connòschere sa poesia paris cun sos ómines (M.Canu)◊ dhui nd'at de tremi e de fai oratzioni mancai siat unu bremi ◊ cussa domu si agataiat ancora, mancai isciarrocada ◊ a génuru no dh'ollu mancai si artzit a celu! ◊ mancari ricu, cussu no bogaiat mai unu sodhu! ◊ no ti dao nudha, mancari crebes! ◊ mancai piticarradhedhu iscidiat bèni ca de s'orcu no fadiat a si fidai ◊ sa buca no mi dha tupais, mancai mi gheteis a galera! 2. funt abbillus e asuta asuta si dha timint e, mancai siat, no aturant trancuillus, no arribbit puru cancua sceda lègia 3. at fatu un'iscutinada de abba mancari bella, difatis est totue currindhe Ètimu itl. macari Tradutziones Frantzesu bien que, même si, quand bien même Ingresu although Ispagnolu aunque Italianu ancorchè, sebbène, quantùnque Tedescu auch wenn, obwohl, obgleich.

pàschidu , pps, agt: pàsciu (pà-sci-u) Definitzione de pàschere, pasci, pàsciri; chi at pàschiu, chi est a bentre prena Sinònimos e contràrios papau / mascadu, satzau 2. su madrigadu est recuidu pàschidu ◊ sa lana est totu pàschida ◊ candho s'ànima est pàschida dae milli oriolos, bellu est a pensare a tie! (C.Meridda)◊ incui ammeriada s'arei orromighendu sa pastura pàscia ◊ custa tanca est pàschida e tocat a trubbare ◊ is crabas nostas furiant prus pàscias e bogànt prus lati Tradutziones Frantzesu bien nourri Ingresu nourished Ispagnolu saciado, harto Italianu pascolato, pasciuto Tedescu wohlgenährt.

pesàdu , pps, agt: pesau Definitzione de pesare (cun totu is significaos chi tenet)/ a sa pesada = istendhe ritzu, prantau, istantàrgiu; unu pesau, una pesada = logu in artu Sinònimos e contràrios ficadu, ritzu | ctr. corcadu Frases unu apustis s’àturu si ndi seus pesaus po si acostai ◊ ndhe apo pesadu sos pitzinnos ca depent andhare a iscola ◊ cun custu fritu su pane no bi at pesadu 2. zughiat sos pilos pesados pariat un'ultzu ◊ seu abarrada pesada abetendi a tui ◊ comente istat mamma tua: pesada est o in letu? ◊ cussa in bidha dhui parit nàscia e pesada ◊ su chi semus ponindhe pro fàghere sos durches est totu cosa pesada ◊ ch'est mesanote e bois ancora pesados! ◊ is bandidus, biendu su mortu pesau, nc'iscàvuant totu e iscapant a curri Tradutziones Frantzesu debout, bien levé, élevé, pesé Ingresu weighed, raised, reared, leavened Ispagnolu levantado, alzado, fermentado, leudado, criado, educado, pesado Italianu alzato, lievitato, allevato, pesato Tedescu aufgestanden, aufgegangen, aufgezogen.

rifiníu , pps, agt Definitzione de rifinire; nau de trebballu, chi est acabbau in fine, bene fatu in is cosas prus piticas puru; nau de maistu, o fintzes de chiesiògiat po comente faet sa cosa, sa manera de fàere fintzes cun sa gente, chi est fine, precisu, contivigiosu, atentu, trebballat bene fintzes in is cosas prus piticas Tradutziones Frantzesu bien fini Ingresu finished, well-finished Ispagnolu rematado, acabado Italianu rifinito Tedescu beendet, ausgefeilt.

scampagnósu , agt: scampaniosu Definitzione chi tenet o pigat aera meda, chi tenet logu apertu ananti Sinònimos e contràrios aerosu Frases est un'aposentu scampagnosu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu bien aéré Ingresu airy Ispagnolu aireado Italianu arióso Tedescu luftig.

síssa! , avb: sisse!, sissi! Definitzione foedhu po nàrrere chi ei ma cun prus fortza e mescamente a gente manna o de importu: abbetiandho, arrespondhendho a tzacu, síssidi! / una passada de Sisse!, nosse! = genia de fàere a sa lestra, a aggurgadura, chentza incuru Sinònimos e contràrios eja, emmo | ctr. nosse Frases - Est aberus ca tuis ses su fillu de Deus? - Sissi, tui dh'as nau! ◊ sissi, su meri! ◊ sissi, aici est, si ti praxit! ◊ sissi, mamma: cumandit! 2. - No est aici! - Síssidi, aici est! Ètimu spn. Tradutziones Frantzesu oui, Monsieur, eh bien oui, c'est comme ça Ingresu yes, sir Ispagnolu ¡sí señor! Italianu sissignóre! Tedescu Jawohl!

stantàrgiu , agt: istantàrgiu*, stantarxu, stentàrgiu, strantàrgiu, strantaxu, strentaxu Definitzione chi est a peis in terra e a conca in artu, o a manera de assimbigiare a persona prantada, ficada, cun sa parte de pònnere a fundhu in terra e in pitzu sa chi depet istare in artu / a sa strantaxa = a sa ritza, istendhe ritzos Sinònimos e contràrios daretu, ficadu, intentarzu, reu, ritzu / cdh. stantàgliu | ctr. corcau, rutu Tradutziones Frantzesu bien droit Ingresu erect Ispagnolu recto, erguido Italianu ritto, erètto Tedescu aufrecht, gerade.

sufragài, sufragàre , vrb Sinònimos e contràrios agiadai, giuai, proicare Frases sa tanta iltimassione mi sufragas in azios? (P.Cherchi)◊ si su chi at no lu sufragat, ite at a pòdere fàghere? Tradutziones Frantzesu être utile, faire du bien Ingresu to support, to be useful Ispagnolu favorecer Italianu suffragare, giovare Tedescu nützen.

«« Torra a chircare