afacàre , vrb Definition su si fàere a bíere, bogare sa conca po abbaidare, aparare sa cara Synonyms e antonyms acarare, acerare, acherare, acrarare, imbraconare, incarai, inciarare, iscampiare 2. po fàere s'afumentu a su nasu betant su tzúcuru a su brajeri e che afacant su pipiu Etymon srd.
afacàre 1 afacài
afacàu , pps, agt Definition de afacai / a manu afacada = a manu tenta 2. dhu pigat a manu afacada po dhu imparai a camminai.
afacetài , vrb Definition
trebballare calecuna cosa a manera de dhi fàere tantas afaciadas totu paríviles, oguales
Translations
French
facetter
English
to cut facets
Spanish
tallar
Italian
sfaccettare
German
facettieren.
afacetàu , pps, agt Definition
de afacetai
Translations
French
facetté
English
faceted
Spanish
tallado
Italian
sfaccettato
German
facettiert.
afàche afàca
afachiàda , nf Definition
su afachiare, su ammuntonare cosa e mescamente àliga cun s'iscova
Synonyms e antonyms
mundhada,
scovada
Sentences
dae un'afachiada a s'arga!
Etymon
srd.
Translations
French
coup de balai
English
sweep-out
Spanish
barrido
Italian
spazzata
German
Kehren.
afachiàre , vrb Definition
ammuntonare a mundhadura, mundhandho, arregòllere cosas totu impare
Synonyms e antonyms
acorrae 1,
iscobare,
mundai
/
collire,
remonire
| ctr.
isparcinare
Sentences
afachiare sa cosa, s'arga a su muntone ◊ ant cumintzau a las afachiare chin ramichedhos, sas crocas, e a las cullire ◊ s'at afachiau una truma de zente obiada dae cada bidha
2.
sunt afachiandhe fortzas ◊ tenzo vàrias cosas assentadas, cantones medas: sas prus dhas apo deo etotu afachiadas (V.Mura)◊ tue trabballa e candho afachiamus carchi sodhu lu pedis! ◊ fimus afritorias e nos afachiabamus su mucadore
Etymon
srd.
Translations
French
balayer
English
to sweep
Spanish
barrer
Italian
spazzare
German
kehren.
afachilàda , nf Definition su afachilare Sentences su préside bi at zau un'afachilada a una professoressa.
afachilàre , vrb: afacilai Definition
pònnere su fachile; in cobertantza, fàere a bregúngia a unu brigandhodhu meda, naendhodhi cosas de dónnia colore
Synonyms e antonyms
abbirgonzire,
abburruntare,
apocai,
ibregungire,
ifachilare,
sfacidhiri
| ctr.
abantai
Sentences
is istàtuas funt in su níciu afaciladas cun pannus niedhus
2.
si mi colat a betu l'afachilo, arga de muntonarzu chi no est àteru! ◊ za l'azis imparada s'iscola de afachilare: aite mi nades chi so un'istria?! ◊ cricat de dh'afachilare, de dhi nàrrede male, de dhi pònnede ferenu
Etymon
srd.
Translations
French
humilier
English
to discourage
Spanish
humillar
Italian
avvilire
German
kränken.
afàchiu , nm Definition su afachiare Etymon srd.
afàci afàca
afaciàda , nf: afaciara, afatziada, faciada* Definition sa parte de ananti de una cosa mescamente manna, prus che àteru de domos Synonyms e antonyms pratzata Sentences is malus faidoris funt sempri impiastrendi is afaciadas de is domus ◊ femu arrebbussendi s'afaciara.
afaciadúra , nf Definition su si afaciare, nau fintzes in su sensu de si argumentare paribari una cosa, de si foedhare Synonyms e antonyms acarada, acaramentu, acraramentu, perrogu Etymon srd.
afaciài , vrb: afaciare Definition su si fàere a bíere, bogare sa conca po abbaidare Synonyms e antonyms acerare, acontrare, incarai, inciarare Etymon itl. affacciarsi.
afaciàra afaciàda
afaciàre afaciài
afacilài afachilàre
afacioladúra , nf Synonyms e antonyms mascaradura Etymon srd.
afaciolài, afaciolàre , vrb: afatzolare Definition pònnere sa faciola in cara Synonyms e antonyms ammascherai, caratzare, carotare, incoratzare | ctr. iscaratzare Sentences su funt afaciolaos cun tzàpulos bècios a carrasegare Etymon srd.