afenetzàre , vrb Definition fàere ammeletzos Synonyms e antonyms ammabetzai, ammenetzare*, assenetzare, meletare.
afenónzu , nm Definition abbrovendhamentu a fenu Synonyms e antonyms afenamentu Etymon srd.
afentagliài afantallài
afentzàre , vrb Definition pigare e poderare cun is manos Synonyms e antonyms acafai, aciapai, aferrai, aggafai, aggarrai, agguantai, leai, muntènnere, picare | ctr. lassai Sentences afentzandhe cudhos drutzis si dhos papaiat cuntentu ◊ sa pitzochedha dh'at afentzau a sa manu faindhedhu torrare a inue fuit (S.Carta)◊ zughet zai sos pes in mesu de s’abba candho calecunu dh’afentzat a sas palas… (C.Frau)
aferaméntu , nm Definition infetu de zera (maladia chi leat a sa fera e ndhe podet cundhire fintzes bestiàmene pesau), candho unu pegus diventat ferosu e podet mòrrere puru Etymon srd.
aferàre , vrb Definition
su si fàere a fera, arestare
Synonyms e antonyms
abriare,
agrestare,
arruarzare,
eremire,
imburdiri
Etymon
srd.
Translations
French
devenir sauvage
English
to grow wild
Spanish
volverse salvaje
Italian
inselvatichirsi
German
verwildern.
aferàu , pps, agt Definition de aferare Synonyms e antonyms arestadu.
aferenài abbelenàre
aferiàdu agt Definition nau de unu, chi est coment'e arestau ma po is dispraxeres o sa malasorte Synonyms e antonyms aferau Etymon srd.
aferidítu , agt Definition nau de ccn., chi est afertu, beniu de àteru logu a una bidha Synonyms e antonyms afertu, aproviau, istràngiu Sentences pro cale farta tua ti at isputzidu tratèndhedi che malu aferiditu? (G.Ruju) Etymon srd.
afériu , nm Definition pentzamentu, oriolu Sentences ti lu ses lendhe s'afériu pro nudha!… (G.Chessa)
aferràda , nf Definition
su aferrare; fintzes afracada, atacu de briga
Synonyms e antonyms
cafadura,
leada,
picada 2
Sentences
s'aferrada chi li at fatu, l'at imboladu a terra
2.
t'apu fatu cuss'aferrada po filla mia: iscusamí, ma fui inchieta ca isciu chi dh'as tragallada!
Etymon
srd.
Translations
French
prise
English
hold
Spanish
aferramiento
Italian
présa
German
Fassen.
aferradíssu , agt Definition
chi si lassat aferrare, pigare cun facilidade, nau fintzes de su fàere de ccn. no tanti dispràxiu de si lassare pigare
Sentences
cussa est picioca aferradissa!
Translations
Italian
compiacènte
aferradórzu, aferradróxu , nm Definition
tretu a ue si leat una cosa; aina po aferrare e istrínghere calecuna cosa
Synonyms e antonyms
picadorzu
Etymon
srd.
Translations
French
poignée
English
handle
Spanish
agarradero
Italian
impugnatura,
struménto per afferrare
German
Handgriff.
aferradúra , nf Definition su aferrare Synonyms e antonyms pompiadura Etymon srd.
aferrài, aferràre , vrb Definition pigare e poderare forte cun is manos o fintzes cun calecuna aina (es. tonàgias, pintzas o àteru); cumprèndhere una cosa, un'idea; pigare, ingòllere a unu aifatu, fàere bènnere impare a calecunu logu, a fàere calecuna cosa Synonyms e antonyms abbrancai, acafai, acherrai, aciapai, afarcai, afarrancae, aggafai, agganciai, aggarrai, aggranfare, agguantai, carrabbusai, leai, muntènnere | ctr. lassai Idioms csn: aferrai a mússius = mossigare; aferrai a gangas = pònnere sas ganghedhas, afíere a bula cun sas manos; aferraisí a una cosa, a unu pàrriri = èssere de acordu cun d-un'idea, unu pàrrere, cussideràrelu su menzus; aferrai portu, terra = lòmpere a su portu, a terra (nendhe de naves) Sentences aferra a inoghe e muntene frimmu! ◊ sas tancas sunt fatas a s'aferra aferra 2. una die su pitzinnu l'aferrei a montes ◊ si che sunt mortos aferrèndhesi ifatu su chi ischiant Etymon itl. afferrare.
aferratóriu afarratóriu
afèrrere , vrb Definition
assuprire, lòmpere a unu logu unu pagu a intzertu, mescamente atesu o chi no si connoschet e passandho in logu chi no si connoschet / afèrrere a s'origra una cosa = nàrriri o fai a isciri una cosa, o fintzas intèndiri calincuna cosa po cumbinatzioni
Synonyms e antonyms
addabbiai,
assuprire,
imbàtere,
infèrrere,
revèrtere
Sentences
belleggai che sunt afertos a logu chi bi aiat zente ◊ a su dimandha dimandha che semus afertos a ue aimus su cumandhu
2.
unu sonu mi aferit a s'orija ◊ sa nova che li est aferta dae sos giornales
Etymon
ltn.
afferre
Translations
French
arriver,
parvenir
English
to reach
Spanish
llegar
Italian
giùngere
German
ankommen.
aferrighinzàu , agt Definition chi at pérdiu su coràgiu, est disanimau Synonyms e antonyms abbàtidu, aviléssiu, isporadu, scoragiu.
aferrinàre , vrb Definition fàere a preta, cagiare, intostare meda (che ferru) Synonyms e antonyms apedrare.