aferritadòri , agt, nm Definition
in cobertantza, chi o chie ponet male de s'àteru
Synonyms e antonyms
fogaditzu,
limbimalu,
sfamadori
Etymon
srd.
Translations
French
détracteur
English
detractor
Spanish
difamador
Italian
detrattóre
German
Verleumder.
aferritadúra , nf Definition
est sa marcadura de su bestiàmene fata a ferru abbrigau; su segare cosa a ferros e, in cobertantza, su nàrrere male de s'àteru
Synonyms e antonyms
malcadura
/
aferritamentu,
allimbamentu,
tragàgiu
Etymon
srd.
Translations
French
action de marquer,
médisance
English
branding,
slander
Spanish
marca,
herrado
Italian
marchiatura,
maldicènza
German
Kennzeichnung,
übles Gerede.
aferritài , vrb Definition
segare orrobba o paperi a ferros; in cobertantza, nàrrere male de s'àteru
Synonyms e antonyms
afolfigare,
aforticare 1,
slinguai
Etymon
srd.
Translations
French
coupailler,
médire
English
to cut into small pieces,
to speak badly
Spanish
tijeretear,
cortar,
hablar mal,
criticar
Italian
sforbiciare,
tagliuzzare,
sparlare
German
zerschneiden,
schlecht reden.
aferritàre , vrb Definition
fàere su marcu a ferru abbrigau a su bestiàmene maduru
Synonyms e antonyms
marcare
Sentences
in sos beranos pigaiant a montes pro aferritare su bestiàmine
Etymon
srd.
Translations
French
marquer le bétail au fer rouge
English
to brand
Spanish
marcar,
herrar
Italian
marchiare
German
kennzeichnen.
afertàtu , agt Synonyms e antonyms addolimadu Sentences ant colatu sa note lodhuranne che afertatos in su letu chene pasu (M.Dui).
afertórgiu , agt Definition aproviau, chi no est de su logu ma bénniu de fora (dhu narant de animale e de gente puru) Synonyms e antonyms acudiditzu, aferiditu Etymon srd.
afértu , pps, agt Definition de afèrrere Synonyms e antonyms assupridu / aproviau, istranzu 2. nachi andhaia a su cúmbidu de s'amigu: coghi fit totu zente aferta e l'apo bogadu de cabu (G.Ruju).
aferulàda , nf Definition
atoscamentu a feurra
Synonyms e antonyms
afeurramentu
Scientific Terminology
mld
Etymon
srd.
Translations
French
intoxication
English
poisining
Spanish
intoxicación de cañaheja
Italian
intossicazióne
German
Vergiftung.
aferulàre , vrb Definition atoscare a feurra Synonyms e antonyms afeurrai Sentences sas berveches li sone mortas aferulaas Etymon srd.
aferulàu , pps, agt Definition de aferulare; chi dhi at fatu male sa feurra, nau de bestiàmene.
afesiméntu , nm Definition
nau de sa carena, su andhare de male in peus de fortzas, de prupas, su pèrdere is fortzas po su pagu nutrimentu o fintzes po maladia, su no bàlere prus de conca
Synonyms e antonyms
cadicore,
esaurimentu
Sentences
li benzeit un'afesimentu nelvosu chi li dureit paritzos meses ◊ de su dispraxere, a sa giovonedha dh'iat pigau un'afesimentu malu
Scientific Terminology
mld
Etymon
srd.
Translations
French
épuisement,
dépression (méd)
English
exaustion
Spanish
agotamiento
Italian
deperiménto,
esauriménto
German
Verfall,
Erschöpfung.
afésiri , vrb Definition essire afésiu, esauriu Synonyms e antonyms illangiare, irromasire, scalaxiri Etymon srd.
afésiu , agt Definition
chi istat male de prupas, làngiu, indebbilitau
Synonyms e antonyms
cagancinu,
ceghixedhu,
immarriu,
lepuciu,
mabagrabiu,
marriu,
scalarxiu,
scariatzu,
surgiu 1
Translations
French
maigre
English
lean
Spanish
agotado
Italian
sparuto,
deperito
German
schmächtig,
heruntergekommen.
afessionàre , vrb: afetzionai,
afetzionare Definition
pònnere amore a s'àteru, a calecuna cosa
Synonyms e antonyms
amorare,
apegai
Etymon
itl.
Translations
French
s'affectionner
English
to become fond of
Spanish
encariñarse,
apegarse
Italian
affezionarsi
German
Zuneigung fassen.
afestài , vrb: afestare,
feltare Definition
fàere festa, is festas, fàere a festa / afestai unu santu = fàghere festa a unu santu
Synonyms e antonyms
abbagadiare
Sentences
sos ànghelos l'afestant a fiotos ◊ no mi as mai dadu unu crabitu pro afestare cun sos cumpanzos mios! ◊ ocannu si est afestau sant'Efis cun grandu iscioru de genti ◊ candu ses in giardinu ti afestat dogna frori!
2.
est prexara sa pipia, est afestendi a totus!
Etymon
srd.
Translations
French
fêter
English
to celebrate
Spanish
festejar,
celebrar
Italian
festeggiare,
celebrare
German
feiern.
afestaméntu , nm Definition
su fàere festa, fàere calecuna funtzione fintzas po arregodare fatos de importu
Translations
French
célébration
English
celebration
Spanish
celebración
Italian
celebrazióne
German
Feier
afestàre afestài
aféstu , nm Definition
su fàere festa, su istare o èssere in festa
Sentences
binchidore de una gherra manna, cumandheit afestos mannos (G.Addis)
Etymon
srd.
Translations
French
célébration
English
celebration
Spanish
celebración,
festejo
Italian
festeggiaménto
German
Feiern.
afetànte, afetànti afatànti
afetiàda , nf Definition singiale de istima, de afetu, cumportamentu chi faet a bíere istima po ccn. Sentences frade meu mi leeit a cadhitu in palas e mi piagheit cussa afetiada (P.Fogarizzu) Etymon srd.