A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

afianzaméntu , nm Synonyms e antonyms afianzada, afranzadura Etymon srd.

afianzàre , vrb: afranzare, afrianzare Definition betare is bratzos a inghíriu de unu, in dossu, coment'e singiale de amore, mescamente saludandho; acostire a calecuna cosa coment'e imbarandhosi o acostire una cosa a un'àtera po istare méngius, istare acanta de pare; pònnere ammontu in pitzu / afranzare carre carre = impressare a forte Synonyms e antonyms abbaltzare, abbrantzare, acoltazare, acuguzare, afratziare, aprensare, atujare, imbrassai / amparai / acarragiai, cucuciare | ctr. isfianzare Sentences sa mama si at afranzadu su fizu comente l'at bidu ◊ s'isposa fit afianzada a s'isposu ◊ "O muzere mea, beni ca ti afranzo!" - at nau illargandhe sos bratzos ◊ ballandhe a sa tzivile, ca si afranzant, est fàtzile a rúghere in pecau 2. a sos fundhos lis cheret afranzada sa terra ◊ che imbreagu tontono e mi afianzo a sa roca ◊ mi afianzant su coro sos basos tuos ◊ sos anzones si afianzant apare ◊ fit afianzadu cun pedhes ◊ sas féminas sunt afrianzadas cun s'isciallu ◊ mi afranzo su capoto ca so fritorosu ◊ ca fui sola mi so afranzada a isse 3. cumprat sos chentu afianzada de sa parentella! 4. remuniat su pane afianzèndhelu bene pro durare modhe Translations French embrasser English to embrace Spanish abrazar Italian abbracciare German umarmen.

afiànzu afiàgnu

afibbiài , vrb Definition intrare sa coatza in sa tíbbia (es. chintórgiu, cringa, cordonera e cosas deasi) po istrínghere calecuna cosa Synonyms e antonyms atibbiare Etymon itl. Translations French boucler English to fasten Spanish abrochar la hebilla Italian affibbiare German zuschnallen.

aficàdu , pps, agt Definition de aficare; nau de ccn., chi dhi ant giau aficu, ispera (de calecuna cosa)/ avb. a s'aficada = cun aficu, isperendhe in bonu, cun piaghere 3. dia chèrrere chi sa zente, in làcanas de paghe, passet su tempus sou messendhe, a s'aficada, laores de amore (C.Meridda)◊ si s'annada fit bona, sos massajos, faedhendhe a s'aficada, naraiant chi s'incunza aiat dadu su degheoto, su vinti e fintzas piús ◊ li so intradu a s'aficada, a lu faedhare ◊ a ot'annos, a sas duas de note, aggradat a drommire a s'aficada, no a pesare!

aficàdu 1 , pps, agt: aficatu Definition de aficare 1; chi est coment'e chi dhi apant fatu is ficas, ispudau 2. fit a s'iscultza che unu pedidore e cun su bentone aficadu e pienu de untímine.

aficàntzia , nf: ficàntzia Definition su pònnere aficu, su istare in s'ibertu de calecuna cosa chi si bolet, s'isperat Synonyms e antonyms aficu, iscetu Sentences ammuntono pensamentos chentza aficàntzia (N.Puggioni)◊ in su mundhu no ponzas aficàntzia! Etymon srd.

aficàre , vrb Definition tènnere aficu, èssere in s'ibertu de calecuna cosa, pònnere imprastu a fàere calecuna cosa, nau fintzes in su sensu de dhue fàere atentzione bene Synonyms e antonyms isperai Sentences no li fit bénnitu in mente nudha, pro cantu si bi fit aficatu Etymon spn. aficar.

aficàre 1 , vrb Definition fàere is ficas, ispudare (contr’a ccn.) ponendho su pódhighe mannu in mesu de is àteros primos duos serraos e naendho a frastimu chi si sichet! Etymon srd.

aficàtu aficàdu 1

aficàtu 1 , agt Definition chi ponet o est ponendho aficu, giaendho atentzione, a calecuna cosa chi bolet Sentences parent pacu aficatos a cantu ant intesu ◊ custu pitzinnu paret prus aficatu a giocare chi no a istudiare Etymon srd.

afícu , nm: afincu Definition genia de fide chi si tenet, cosa de bonu chi s'isperat o chi s'ibertat po su tempus benidore, su isperare; s’imprastu o contivígiu e atentzione chi si ponet po àere o fàere calecuna cosa de bonu, fintzes s’arresurtau Synonyms e antonyms aficàntzia, apíchiu, avocu, cabu, incuru, imprastu, iscetu, ispera, isperànscia, médiu / atenscione | ctr. disisperu Idioms csn: pònnere aficu a una faina = àere sa gana, pònnere cabu a fàghere una faina a manera de ndhe bogare carchi cosa de bonu; pònnere aficu a…, aficu chi… = dare tentu, fàghere contu; a s'aficu ’e Deu! = a su fadu ’e Deus, a su chi cheret Deus; male chentza aficu = chi no curat; contu chentza aficu = chi no si ndi tenit nudha Sentences s'aficu nostru lu ponimus in Deus ◊ mortu in rughe torresit a bida pro difúndhere in terra aficos mannos ◊ si intras in pretu cun ricu, mancari tenzas rejone, de bincher no as aficu (Piras)◊ bae tue e pone aficu, candho unu at mala fortuna! ◊ no tegno prus aficu de mi cojare ◊ tantu no bi at aficu, aite sighis a proare? ◊ no est malu s'aficu si istamus ispetendhe sos anzenos a fàghere su nostru!… 2. sempre ponzendhe a su tribàgliu aficu est diventadu finamentra ricu ◊ cosas de tzou no ndhe imparant, ma ponent aficu a sos disirvios ◊ fit un'istudiante chin pacu aficu a sos libbros ◊ su póberu no at àteru aficu si no sa zoronada 3. sunt annos consumados sentza aficu ◊ balanzos de cocoi… aficos mortos: su tantu de si campare a mesa bentre! 4. si l'at abbratzadu chentza pònnere aficu a sa preséntzia de sos duos furisteris ◊ isse no bi ponzeit aficu chi fit pro li fàghere sa furca ◊ isse a sas ciarras no bi poniat aficu meda ◊ su diretore est veninne pro iscuntrobare si sos impiegatos sont travaglianne chin aficu Etymon srd. Translations French confiance English trust Spanish confianza, expectativa Italian affidaménto, fidùcia, aspettativa, prospettiva German Vertrauen, Erwartung.

afidadòre , agt, nm Definition chi o chie si cójuat, chi faet s'afidu Synonyms e antonyms isposu Etymon srd.

afidàdu , pps, agt Definition de afidare Synonyms e antonyms cojadu 2. cussa est fémina ancora sentz'afidada: no zughet s'anedhu de s'afidu.

afidadúra , nf Definition su fàere s'afidu; su si fidare, fintzes fide etotu Synonyms e antonyms afidamentu Etymon srd.

afidaméntu , nm Synonyms e antonyms afidadura, afidu Scientific Terminology sntz Etymon srd.

afidantzàre afiantzài

afidàre , vrb Definition fàere s'afidu, documentos e funtzione po cojuare, ma fintzes solu giare fide, su si fidare Synonyms e antonyms cogiare, cojubare, isposai / fidai Sentences afidant luego comente sunt prontos sos pabilos ◊ cantu durat biu su primu maridu sa fémina no podet afidare un'àteru ◊ sa giòvana no fit de sa calidade sua, ma isse si innamoreit e si l'afideit ◊ ca fit ràida, su preíderu l'at afidada fora dae s'altare 2. iscuru a chie afidat in padronos, parzant sintzeros, onestos e bonos! (F.Cesaracciu) Scientific Terminology sntz Etymon itl. affidare Translations French épouser, se marier English to marry Spanish casar Italian sposare German trauen.

afíde! , avb Definition foedhu chi si narat coment'e giurandho po assegurare s'àteru, cricandho de dhi fàere a crèdere méngius su chi si dhi narat / pònneresi in a. = zurare Synonyms e antonyms abberu, deveras, devide Sentences sa lítera fit in terra totu catigada, ma ndhe l'apo acolta, afide mia! ◊ afide gai est: mih sa rughe! ◊ afide, est comente ti so nendhe!

afideàdu , agt Definition chi tenet isperàntzia, chi giaet fide, chi promitit bene Synonyms e antonyms animosu, fiantzosu, isperanciosu, iperansciadu | ctr. isarcadu, scunfiantzosu Sentences tandho fia afideadu de mi che torrare a acordare e imbetzes so intradu in d-un'impresa Etymon srd. Translations French confiant English trustful Spanish confiado, de confianza Italian fiducióso German vertrauend.