abbunzínu, abbunzíu , avb Definition fàghere sa cosa a a. = fai mali, a improdhu, a indróvigu, a s'atzorodhinadura Etymon srd.
abbunzónzu , nm Synonyms e antonyms abbunzada, abbunzadura Sentences custu abbunzonzu no est cosa bona! Etymon srd.
abbunzósu , agt, nm Definition
chi o chie acostumat a fàere sa cosa male, a improdhu
Synonyms e antonyms
abbullutzosu,
aciapinadori,
aciaputzadore,
aciorodhosu,
afioncadori,
afrodhoncheri,
ciapussu,
ciaputzeri,
coredheri,
fangotu,
imbrastiosu,
imburdugheri,
impiasteri,
improdheri,
inciorodheri,
indrovigosu,
mafrodho,
precoceri
Sentences
tue gígura trista ses abbunzosa, ladrona, egoista ◊ ma cale mastru: abbunzosu est, cussu!
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
brouillon
English
messer
Spanish
chapucero
Italian
pasticcióne
German
Pfuscher.
abbúnzu abbaúnzu
abbúnzu 1 , nm Definition
pimpirida, farinedhu de cosa, pruschetotu pigada coment'e àliga o istrobbu / sos abbunzos de s'ispiga = s'arista
Synonyms e antonyms
abighíngiu,
brutura
/
areste 1
Sentences
gighiat un'abbunzu in s'ógiu ◊ bidet s'abbunzu in s'oju anzenu e no bidet sa trae chi est intro s'oju sou
Etymon
srd.
Translations
French
fétu
English
speck
Spanish
pizca,
brizna
Italian
brùscolo,
frùscolo
German
Splitter.
abbunzulàre abbanzulàre
abbuoràdu abbueràdu
abbuoràre abboerài
abbupadítu , agt Definition nau de animale, chi costumat si aumbrare e, po cussu, chi est malu a guvernare Synonyms e antonyms aggupaditu, aumbraditu.
abbupàre , vrb Definition nau de animale e mescamente de cuadhu, pesare a reberdia, cadredhare, andharesiche o mòvere a contu suo chentza pònnere mente a su cumandhu de chie dhu portat Synonyms e antonyms aggupare 1, birbillare.
abburàre , vrb Definition
abbruxare, abbruschiare, nau fintzes po fàere in colore coment'e abbruxau, fàere in colore de cafei / pane abburadu = (pane russu, modhe) cotu a apretadura a fogu, brusiadu o tropu cotu a fora ma matzosu in mesu
Synonyms e antonyms
abbrugiai,
abbruscare,
acotilai,
ammoriscai,
recòghere
2.
sa terra est abburada a istudare su sidis (G.Branca)◊ issas no ischiant a nadare e no fint ancora abburadas
Etymon
itl.t
Translations
French
brunir
English
to darke
Spanish
quemar,
tostar
Italian
abbrunire
German
verbrennen,
rösten,
bräunen.
abburbiàu , agt Definition chi est totu isciustu Synonyms e antonyms bràdinu, ifustu, tilchiatílchia, tiritiri, triciatrícia Etymon srd.
abbúrbiu , avb: búrbiu Definition
a búrbiu = colagola, càrrigu
Synonyms e antonyms
bràdinu,
inciupidu,
tilchiatílchia,
tiritiri,
triciatrícia
Sentences
zuchet su collete de sa camisa abbúrbiu de abba ◊ zira zira, in su mese de agustu, fit abbúrbiu de sudore e s'est postu a pasare ◊ càmbiati sos pinzos, sinono ndhe as a imbèrghere oramala, abbúrbiu comente ses!
2.
abbúrbiu de dolores, m'isto a sàgada, presoneri de unu cras chene isetu
Etymon
srd.
Translations
French
pourri (fig)
English
soaked
Spanish
mojado,
empapado
Italian
màdido,
inzuppato
German
gebadet,
getränkt.
abburbudhàdu , pps, agt Definition de abburbudhare; chi est fatu a burbudha, ufrau.
abburbudhài , vrb Definition est su chi faet s'abba budhindho a meda, chi ndhe brínchidat a fora de s'istrégiu Synonyms e antonyms frofroai, ischigliare, ischiglionare, sbrufare, sbrufulai, strichidhai Etymon srd.
abburbudhàre abbruvudhàre
abburbúdhu , nm: abburvudhu,
buivudhu Definition
su abburvudhare, ufrare, prenare / èssere a. = prenu
Synonyms e antonyms
abbuvudhada
2.
cun s’ànimu abburvudhu de invocos lastimosos e de suspiros bóidos sighiat a piànghere pro un’ómine (P.Mura)
Etymon
srd.
Translations
French
grossissement
English
enlargement
Spanish
engrosamiento
Italian
ingrossaménto
German
Schwellung.
abburdàre , vrb Definition fàere a burdu, essire burdu, arestau Synonyms e antonyms chilzeniare, disgeniare, imburdiri Sentences sos mermos de sa limba de nàschida no andhat bene a los tracaratzare, mancari tentent de los abburdare cun misturos e innestos (B.Columbu) Etymon srd.
abburdellài , vrb Definition foedhare a boghes, fàere burdellu, carraxu Synonyms e antonyms batugliare Etymon srd.
abburdèschere , vrb Definition pudrigare, guastare Synonyms e antonyms allacare 1, frazicare, imprudiare, pudrire.