carramatzími, carramatzímini , nm Definition
cosa chi leat logu e giaet istrobbu in debbadas, mescamente trastos o cosas bècias chi no serbint
Synonyms e antonyms
baldulete,
bascaràmene,
bimbiria,
cadógiu,
carramacina,
imbaratzu,
istivuzu,
istrèpete,
istrepu
Etymon
srd.
Translations
French
fourbi
English
trinket
Spanish
bártulos
Italian
carabàttola,
oggètti che ingombrano
German
Plunder.
carramatzína carramacína
carramatzinàlla , nf Definition barduletes, cosas bècias o de pagu contu chi si tenent a istrobbu, pigandho logu Synonyms e antonyms barragàllia, bascaràmene, carramacina Sentences comenti podit èssiri chi un'ómini arricu bandit a bèndiri carramatzinalla?! Etymon srd.
carràmbalu , nm Definition
matzu de ispigas de moriscu; cosa chi istat pendhendho, iscaligione de àghina, fintzes cambu cun cheréssia
Synonyms e antonyms
campaninu,
cicillone,
iscalúgia,
pimpillia,
popurustu,
pripixone,
scalonina,
scrichilloni,
sprimpilloni,
tzitzicra
/
apesile,
pubúsulu
Scientific Terminology
rbr
Translations
French
gerbe d'épis de maïs
English
bunch of panicles
Spanish
manojo de mazorcas
Italian
mazzo di pannòcchie
German
Maiskolbenstrauch.
carraminzòne , nm Synonyms e antonyms acamingioni, alminzone, ardubinzone Scientific Terminology rbz Etymon srd.
carrammèlda, carrammèrda , nm Definition
bobboi niedhu chi allòmborat e orrúmbulat su ladamíngiu de is animales / su c. issedhau = (nau de ccn.), chini si creit meda de si pàrriri cuadhu sendi apenas unu carrabbusu
Synonyms e antonyms
buvone,
carrabbusu,
carragarra,
tragammerda,
travajoni
/
cdh. carriammelda,
scarrammelda
Scientific Terminology
crp, scarabaeus sacer, laticollis; geotrupes sardous; copris hispanus, lunaris; ceratophyus hiostius
Etymon
srd.
Translations
French
scarabée
English
dung-beetle
Spanish
escarabajo
Italian
scarabèo stercoraro
German
Roßkäfer.
carramòrtos , nm Definition
chie tenet s'impreu de interrare is mortos
Sentences
apena tocu intendhet de ispiru, no che ndhe lassat de ora passare: chie est su mortu andhendhe a dimandhare, carramortos luego essit in giru (G.G.Fadda)
Scientific Terminology
prf
Etymon
srd.
Translations
French
fossoyeur
English
gravedigger
Spanish
sepulturero,
enterrador
Italian
becchino
German
Totengräber.
carrampuedhài , vrb Definition istare sèmpere faendho, toca toca, cricandho, andhandho Synonyms e antonyms fangotare Sentences a is pipius dhus praxit a abarrai carrampuedhendi, in mari.
carramulciàda , nf Definition
ispudu grogo de sa prumonite
Synonyms e antonyms
carralciada,
ferma,
mechedha,
sdarràsciu
Etymon
srd.
Translations
French
expectoration
English
expectoration
Spanish
gargajeo
Italian
espettorato,
escreato
German
Auswurf.
carranasséri carnanséri
carranconàre , vrb: acancarronai* Definition fàere a unu gànciu, a cancarrone, prus che àteru de su fritu Synonyms e antonyms abbidhiritzai, aggrancare, aggurjare, ateterigare, atzancarronare, aunchinare, cancarai, ingortigai, inteterighedhare.
carrancòne cancarròni
carranconósu , agt Definition nau de linna, chi portat bruncones meda, chi est totu giúmburos Etymon srd.
carrànu , nm Definition donniuna de is duas partes de sa cara Synonyms e antonyms càvanu, tempra Scientific Terminology crn.
carrànzu , nm Definition
pedra, coróngiu; mescamente gherra a cropos de pedra
Synonyms e antonyms
códua,
craltu
/
aperdiamentu
Sentences
sa teula fit pistada dae sos carranzos de monte chi l'iscudiat sa pitzinnalla de su bichinau
Translations
French
bataille à coups de pierres
English
hail of stones
Spanish
pedrea
Italian
sassaiòla
German
Steinhagel.
carrapài , vrb Definition
andhare o pigare a trisinadura, coment'e pigandho a tragu in terra, andhare a su pàusa pàusa, abbellu abbellu, a su firma firma, fintzes a su tzàntziga tzàntziga, coment'e chie no si dha faet a camminare
Sentences
andat totu carrapa carrapa… est cumenti a una cubidina: chi arruit s'isciàsciat! ◊ carrapendu in s'amuinu de s'ispàssiu s'intendint is passus de sa sciampita ◊ su fadiori dhi alletiàt is cambas finas a si dhas fai carrapai in su pomentu (F.Carlini)
Translations
French
traîner,
clopiner
English
to trail
Spanish
arrastrar
Italian
strascicare
German
schleifen.
carrapatzía carrabatzía
carrapàu , pps, agt Definition de carrapai; chi andhat abbellu, coment'e istracu, ca no ndhe podet 2. camminat a passu carrapau che un'imbriagu ◊ dh'acabbàt a matzucu, a su babbu, po no dhu biri cun su marmedhu assicorrau taraxiendu ferosu e allainau, sèmpiri agoa, a passu carrapau (F.Onnis).
carrapínna , nf Definition teulada chentza bòveda, cun sa téula posta in pitzu de sa canna o de is currentes / istare, èssere a c. = in poberesa manna Scientific Terminology dmo.
carràpu , nm Definition its, de carrapai? Sentences no ndi bollu carrapus bècius in domu mia!◊ ita seu, maca, a mi cojai cun d-unu carrapu béciu?!