A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

carraxéri , agt, nm Definition chi o chie faet carraxu, o pesat avolotu, ponet tréulu a boghes o àteru, betat totugantu apare Synonyms e antonyms abburotosu, baraundhosu, baticollosu, carraxosu / maciapaneri | ctr. séliu Sentences ma lah ca dhoi at genti carraxera, ingunis, lah: sempri a tzérrius funt! ◊ pipius carraxeris s'istrumpant in terra, si aciapant e arrinti cun gana Etymon srd. Translations French qui chahute English person making a din Spanish alborotoso Italian chiassóso, confusionàrio German laut, unordentlich.

carraxósu , agt Definition chi faet carraxu, o pesat avolotu, ponet tréulu a boghes o àteru Synonyms e antonyms carraxeri Sentences is crucuitus carraxosus trigant a si acojai Etymon srd. Translations French hurleur, brailleur English yelling Spanish alborotoso Italian vociante German schreiend.

carràxu, carràzu carràlzu

carrazàe carragiài

càrre , nf: carri Definition sa petza bia de una carena, sa carena etotu; (mescamente su pl.) sa carena nuda e mescamente sa natura Idioms csn: c. morta = pizighedhu de carre chi che andhat dae sa pedhe; c. bia = sa carre apenas coladu su pizu prus subra de sa pedhe, sa chi dolet de prus; c. bona = sa carre noa chi creschet in sas segadas; carregarre = atacadu, própiu tochendhe sa carre; èssere c. e úngia = èssere parentes custrintos, amigos meda; èssere c. agnanta = leados pagu in cunsideru, che cosa anzena, nadu de parentes de intradura; èssiri de c. fini = zúghere carràdigu delicadu; èssiri in carri allena = nadu de fémina, èssere ràida; carri chérvinu (nau de su cuadhu) = chi no ingrassat; a carre = nadu de bestimenta, tochendhe sa carre, chentza àteru pizu suta Sentences in sa carre intendhia sas punturas ◊ si ponit sa camisa po no abarrai cun sa carri in campu ◊ is carris liagadas dhi pendiant de is bratzus abbruxaus ◊ unu pantàsima no giughet carre e ossos comente giuto deo ◊ deasi s'aciugnat custa carre, comente s'aciugnet custu filu! 2. iast a ammostai is carris a is àturus? ◊ de sa carri tua ses tui sa meri: difatis po medas obertu as butega! 3. sas muzeres pro medas connadas e connados sunt carre agnanta! Scientific Terminology crn Etymon ltn. carne(m) Translations French chair English flesh Spanish carne Italian carne in quanto tessuto vivo, sensìbile German Fleisch.

carrèba , nf, nm: carrela, carrelu, carrella, carrera, garrera Definition in is bidhas, sa bia de is domos, su logu lassau po passare; cosa posta a filera; logu de unu sartu chi dhue abbitat o atóbiat pastores o àteros montàrgios (e fintzes, cussòrgia, giassu de su sartu, terrenos de propiedade acanta de pare); terrenu longu e istrintu; currera de cuadhos po calecuna festa Synonyms e antonyms arruga 1, bia, caminu, istrada / fibera, leada / currera Idioms csn: carrela mazore = bia majore, s'arruga prus manna e importanti de una bidha, itl. córso; pònniri in carrera a unu = incarrerai, afilare; fàghere sa carrela = cúrrere sos cadhos; cúrrere a carrela aperta = chentza istrobbu, chentza impédumos; donai carrera a su cuadhu = pungiridhu a dópiu isproni; fàghere a passu in carrela = passai ananti de una domu sentza de mancu si firmai assumancus a saludai Sentences si passas andhendhe a sa de babbu tou, no fatas a passu in carrela: intra nessi a bídere comente istat! ◊ nois e bois istamus in sa matessi carrela ◊ est torradu su nie: sunt biancos sos coberturos, sunt biancos sos carrelos 2. a s'ómini trevessu no dhu ponint in carrera ne Deus e ne santus ◊ bai e circadhi carrera, tui, a cussu travessu! ◊ sa carrera noa at a servire pro míntere apare s'adhe de su Gocèanu chin cussa de Otieri 3. carreredha a butonis de prata chi portat!…◊ teniaus unu lotu de terra, una carrera làcana a su saltu de…◊ portat una carrera de pius longus in sa cuca ◊ fiat unu mostru cun tres carreras de dentis 4. is duus pastoris tenint su bestiàmini in sa própiu carreba ◊ is carreras de sa Sardigna Surnames and Proverbs smb: Carrera, Carreras Scientific Terminology bdh Etymon ctl., spn. Translations French rue English street, district Spanish carrera Italian via, contrada German Straße.

carrebètza carraghètza

carrecóciu carracóciu

carrédhu , nm Definition min. de carru: carru piticu Synonyms e antonyms carritu, carrixedhu.

carregàrre , avb Definition atacau, própriu tocandhosi carre cun carre Etymon srd. Translations French au contact du corps English on contact with the skin Spanish piel contra piel Italian a contatto con la pèlle German dicht an der Haut.

carrejòne , nf: carrijone, carrione, carrixone Definition sa genia e su colore de sa carre a parte de fora, in sa pedhe Synonyms e antonyms carràdigu, carrícia Etymon itl. carnagione.

carrèla carrèba

carrelàlzu , agt Definition chi abbitat o istat apresu, in làcanas Synonyms e antonyms afrontante, cussolzale, lacanante, lacanarju Sentences unu pastore carrelalzu li prestaiat cantones sardas Etymon srd.

carrelàti , nf Definition carre sàpia, primu late o late primarzu, sa gràndhula aggurdonada in bentre apalas de s'istògomo, in pitzu de is errigos Synonyms e antonyms carrasàpida, limeta 2 Scientific Terminology crn Etymon srd.

carrèlla carrèba

carrèlla 1 carèla

carrelòni , nm Definition búturu, orruga istrinta istrinta e fintzes chentza essia Synonyms e antonyms gutoniu Scientific Terminology bdh Etymon ctl. carreró Translations French impasse English blind alley Spanish callejón sin salida Italian vìcolo cièco German Sackgasse.

carrélu carrèba

carremòrta , nf Definition pigighedhu de carre chi ndhe andhat de sa pedhe prus che àteru samunandho Etymon srd.

carrèra carrèba