A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

cautziòne caussiòne

cauxèta cabexèta

càva càba

cavacàda , nf: covecada Definition su covecare; a logos, is versos de unu mutu chi faent rima cun s'istérria, sa cobertantza Synonyms e antonyms covecadura / coberimentu, copertura, torrada | ctr. sterrina.

cavacài, cavacàre , vrb: acavacai, cobacare, cobecai, cobecare, copercare, coperciare, covacare, covecare, covocare, crobecai, crobecare, cropecare, cuprecare Definition pònnere calecuna cosa coment'e a covecu, po ammontu, in pitzu, e carragiare etotu; girare, furriare una cosa (o a unu) comente si ponet unu covecu, nau in su sensu de dhu bínchere, de dhu cumbínchere a calecuna cosa, fintzes isserrare Synonyms e antonyms acuguzare, apatigai, bíncere, furriai, inconchinare, tavacare / conchinare, cumbínchere | ctr. iscavacare Idioms csn: èssere covacadu a suore = a una murca de suore, insorau; casu de cuprecare = casu de fàghere a culirzones Sentences s'isterzu samunadu si covecat a sucutare ◊ a su piatu si ndhe li covecat un'àteru pro muntènnere sa cosa in caentu ◊ daghi che aiant crobecau su baulu, su tziu si est postu a brabulliare 2. candho falat su ràndhine, covàcadi! ◊ sa pinneta est covacada a bude ◊ fit una domo betza meda e covacada a fenu ◊ su chelu est totu covacadu de nues ◊ sa paghe s'ala betat cavachendhe sas puntas de su male ◊ sas cartzas covacant sas ancas 3. est própiu cropecadu dae su demóniu! ◊ a chie sisiat, betzu, mannu o minore, che lu covecaiat 4. sos fizos, mischinos, sunt semper in intro che copercaos! Etymon srd. Translations French couvrir, renverser English to cover, to overturn Spanish tapar, volcar, convencer Italian coprire, capovòlgere, sopraffare German bedecken, stürzen, überwältigen.

cavàcu , nm: cobacu, covacu Definition crobetore, coment'e tapu de un'istrégiu largu, o calecuna cosa lada de pònnere in pitzu Synonyms e antonyms acovecu, cabertore, tavacu / cdh. cuvacu / apetigu Idioms csn: covecu de s'ogru = sa pabarista, sa prapedha; agatare a ccn. furandhe a manu in covacu = sighire in grímines Sentences a su baule li ant ingiaitadu su covacu ◊ si est abbertu su covacu de sa tabbachera ◊ ant fatu burdellu mannu tzochendhe padedhas e covacos Etymon srd. Translations French couvercle English cover Spanish tapa (f), tapadera (f) Italian copèrchio German Deckel.

cavadhéri cadhéri

cavàdhu cabàdhu

cavàglia , nf: cavalla, gavàglia Definition unu pische a ispertiadas de diferente colore, unu pagu asulu Synonyms e antonyms bísaru Scientific Terminology psc, scomber scombrus Etymon ctl. caballa Translations French scombre English mackerel Spanish caballa Italian scómbro, maccarèllo German Makrele.

cavaglieràdu , nm Definition su èssere cavaglieri Translations French titre de chevalier English knight hood Spanish caballerato Italian cavalierato German Ritterwürde.

cavagliéri cabagliéri

cavàgna , nf, nm: cavània, cavànna, cavànnia, cavànniu, gavagna Definition istrégiu mannu de càrrigu, a usu de cascita, no tanti artu, fatu a tiras longas de linna ladas e intéssias Synonyms e antonyms cofa Sentences de sa butega est essiu unu piciochedhu cun d-una cavagna de pani ◊ at pigau sa cavànnia po arregòlliri canciofa Scientific Terminology stz Translations French panier, grande corbeille English shopping-bag, big basket Spanish cesta Italian spòrta, gròssa césta German Korb.

cavaléri , nm Definition cavaleri de tassa, genia de friore Synonyms e antonyms narcisu Sentences su cavaleri de tassa dhi at a sighiri a florí acanta, a su muru Scientific Terminology rba, narcissus tazetta Translations French narcisse English narcissus Spanish narciso Italian narciso German Narzisse.

cavalisséntzia , nf Definition tempus de pàsiu chi giaent a unu dipendhente (ma prus che àteru a unu militare) apustis de una maladia Translations French convalescence English convalescence Spanish convalecencia Italian convalescènza German Genesung.

cavàlla cavàglia

cavallànti , nm Definition in logos de trebballos mannos chi dhue iat gente meda (ma fintzes in is bidhas), ómine a cuadhu po fàere cumandhos, misciones, carrare cosa a bèndhere o fintzes a contu de àtere Sentences su cavallanti càrrigu de fagotus andat a s'operaju de miniera cun líteras e saludus…

cavalléri cabagliéri

cavallería , nf Definition corpus militare de sordaos a cuadhu Translations French cavalerie English cavalry Spanish caballería Italian cavallerìa German Kavallerie.

cavalleríssu , nm Definition chie cicit is cuadhos o est bonu a cicire a cuadhu Synonyms e antonyms setzidore.

cavallizéri , nm Definition sordau, a cuadhu, armau cun armas ligeras Translations French chasseur à cheval English cavalryman Spanish soldado de caballería Italian cavalleggièro German leichter Ritter.