A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

corrighèta , nf Definition genia de fata o de cumportamentu de su pipiu candho s'inchietat o faet a malu e no ponet mente.

corrighinàre , vrb: corriginare, corrochinare, corronchinare, currighinare Definition betare unu corrighinu, istare a corrighinos: si narat de is animales, e de sa gente puru in su sensu de abboghinare o tzerriare in debbadas Synonyms e antonyms abboghinare, ammuilare, barroinae, borrare, borrighinare, corraxinai, corrinai, irruilare Sentences su porcu est corrighinandhe ◊ currighinant che traos in begriles ◊ si pesant a toroju corrighinendhe che boes feridos ◊ s'aca corrighinanne a istedhos de s'aera e sos procos in su lanne de sa pastura anzena 2. corronchinare che trabu de Orra ◊ a ndhe as de s'àsiu de corrighinare!… Scientific Terminology bga Etymon srd. Translations French beugler English to bellow Spanish bramar Italian mugghiare, schiammazzare dei tòri German muhen.

corrighínu , nm: corríginu, corróxinu, corrúxinu, currighinu, currughinu, currúxinu Definition boghe mescamente de animale (àinu, boe, leone), ma fintzes de gente; murrúngiu de istentinas Synonyms e antonyms borrighinu, borróchinu, corrinu, gridas, irrónchiu, órriu Idioms csn: pràngiri a corrúxinu = prànghere a órrios, a corrighinu; currúxinu de prantu = cadha de prantu, prantu a órrios Sentences in campu s'intendhent corrighinos de àinu ◊ dhoi fiant is moentis totu a currighinus ◊ búmbitus e agrónius e iscràmmius e isciarrocus e súrbius e borrocus e currúghinus e cónius 2. s'intendhiat piantu, giuilamentos e corrighinos ◊ si fiat abbrancada apitzus prangendi a corrúxinu 3. custus funt currúxinus de bentri isbuida ◊ iat abboxinau chi pariat unu tiàulu a sfinitzus e a corróxinus de brenti Surnames and Proverbs prb: currúxinu de mobenti no àrtziat a celu Scientific Terminology bga Etymon srd. Translations French braiment, cri plaintif English bray, cry Spanish rebuzno, grito de llanto Italian ràglio, grida di pianto German Iahen, Schrei.

corrighínu 1 , agt: corrónchinu 1, corroncinu Definition de carroga Idioms csn: nasu corroncinu = a bicu de corròncia; mele corronchinu = genia de cosa apodhosa chi essit me in su croxu de sa méndula, de sa cariasa, de sa pruna e de àteras matas; castiai a ogu c. = abbaidare a corronchinu, a ogros dortos, cun idea o inchizada mala Sentences fiant castiendimí cun ogu corrighinu ◊ mi castiànt sempri a ogu corrighinu, e dèu sempri istringendi sa sachita e cun sa lepa pronta! 2. si adderetaiat in giru, a corroncinu, tandho s'incinaiat a su Sacramentu Etymon srd.

corriginàre corrighinàre

corríginu corrighínu

corrígiri , vrb: currègere, curregi, currèxere, currèzere, currígiri Definition giare annestru, educatzione; cassare e bogare a fora is fadhinas, is ibbàllios de un'iscritu, de unu trebballu, de unu fàere o cumportamentu e po cussu cambiare su chi andhat male a comente andhat bene o podet andhare méngius Synonyms e antonyms ammonestai, annestrare, curregire Sentences cussa est zente sentza currégia ◊ custa vida no dha bàliu prus: o dhu curregis, a fillu tuu, o mi ndi andu de domu! 2. mamma mi azuaiat a fàghere sos disignos, mi leaiat s'istória e mi curreziat sos suntos ◊ seo duas oras iscridindhe e currezindhe ◊ in custu libbru de Saba ndi essit pagu cosa de curregi Surnames and Proverbs prb: chie su fizu no currezet, lu ódiat Etymon itl. Translations French corriger English to correct Spanish corregir Italian corrèggere, rettificare German verbessern.

corrígiu , pps, agt: (cor-rí-gi-u) Definition de corrígiri Synonyms e antonyms corregidu.

corrígliu , nm: currígliu, currílliu, currillu Definition chedha de gente a rodeu po istare a chistionu / andai a currígliu = istare zirendhe de unu logu a s'àteru Synonyms e antonyms arrodeu, arrógliu, bodheu, rotólliu / currera Sentences sos soldados si agiuntant in corrígliu 2. apo bidu sos tazos a currillu ◊ iscapat sos canes a onzi currígliu Etymon spn. corrillo Translations French groupe, cercle English group Spanish corrillo Italian cròcchio German Gruppe.

corrigricàtzu , agt Definition nau de boe o baca, chi portat is corros a bisura de cricu, cun sa punta unu a cara a s'àteru Etymon srd.

corrigúnculu , agt Definition nau de pegus de bulu, chi portat is corros cúnculos, betaos o incrubaos a desegus.

corrilúna , nm Definition babboi de soli, genia de bobboi niedhu a corros longos totu nodighedhos chi essit in is beranos Synonyms e antonyms bellatzonca, broca 1, carrintolu, corrimpala, seisei, terriolu, tintirriolu Scientific Terminology crp, cerambyx cerdo, c. scopolii Etymon srd.

corrimènta corràmenta

corrimpàla , nm Definition babboi de soli, genia de bobboi niedhu a corros longos totu nodighedhos chi essit in is beranos Synonyms e antonyms bellatzonca, broca 1, carrintolu, corriluna, seisei, terriolu, tintirriolu Scientific Terminology crp Etymon srd.

corrimpàlas , nm Definition genia de bobboi, che unu carrabbusu, chi portat coment'e unu corru in mesu de conca Synonyms e antonyms boedomasu Scientific Terminology crp Etymon srd. Translations French scarabée English single-horned beetle Spanish escarabajo Italian scarabèo unicòrno German Nashornkäfer.

corrimpòsta , nf Definition genia de arresposta o cosa chi paret de ischire e chi si credet chi bèngiat de calecunu santu Synonyms e antonyms arrispusta, iscumponsóriu, sceda Translations French avis, verdict English response Spanish veredicto (m), responso (m) Italian respònso German Antwort.

corrína , nf Definition lióngiu de pedhe po is cambales ma fintzes corria manna po acapiare àteru Synonyms e antonyms soca Sentences tzi Antonica at portau unu fàsciu de sa linna a pala acapiau cun sa corrina Etymon srd.

córrina , nf Definition is corros; su corru po sonare Synonyms e antonyms corra Etymon srd.

córrina 1 , nf Definition genia de lepedha a màniga de ossu chi no serrat (sa lama s'intrat in s'ossu abbrigada a fogu) Synonyms e antonyms lepa Sentences piús de trinta tucheint a istochedhare a córrina cussos ómines ◊ leat unu bículu de córrina ruinzada e cheriat bochire su batu! Scientific Terminology ans.

corrinàda , nf Definition su corrinare, corrighinu longu, corrinos a meda: nau a disprétziu, foedhada de ccn. Synonyms e antonyms arroncada 2. bellu no pares a sa corrinada: de cussa boghe nessunu at bisonzu!(B.Doi) Translations French braiment English bray, braying Spanish rebuzno Italian ragliàta German Iahen.