A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

corriammusàda , avb Definition trobiri a c. = cun sa corria acapiada a unu pei de ananti e a conca, a is corros, de s'animale Etymon srd.

corriamúsa , avb Definition trobiri a c. = a corriammusada Etymon srd.

corriàndhali , agt Definition nau de boe, chi portat is duos corros diferentes de posidura, chi andhant unu de unu betu e s'àteru de un'àteru Etymon srd.

corriàre , vrb Definition orrúere, furriare a terra, orrumbulare; fintzes andhare in giru Synonyms e antonyms arrembulai, arrodulare, boltulare, cadhinare, furriai, istrodhulare, lodhurare, lumburare, rodhulare, torrulare, trodhulare Sentences sa càssia si che est corriada fachendhe unu sonu mannu ◊ carchi cosa córriat cara a zosso ◊ si che est corriada sa cuculia de s'abba ◊ córriat fintzas s'orroda ◊ mi fuo irvastulau corriandhe dae unu cadhu chi cherio ammasedare (M.Ladu) Etymon srd.

corriàrgiu, corriàrju, corriàrxu, corriàrzu corriàlzu

corriàssu, corriàtu, corriàtzu , agt: curriatzu Definition chi est che corria: chi trochet bene chentza si segare, chi est lentu e forte, nau fintzes de gente; nau de su naturale de unu, chi no si lassat bínchere deasi fàcile fàcile, chi aguantat a ideas contràrias / pani, pasta, linnàmini, ferru corriatzu = chi tenit corria, chi no est tzacadinu Synonyms e antonyms corjatu, lentu, pertiassu, tétinu / abbetiosu, aputajolu, pistilosu, testarrudu | ctr. chídrinu, tzacadinu Sentences sa petza corriatza bolit ammodhiada in su serenu 2. fémina làngia, corriatza ◊ apetigau de crapita grai de meri a iscraxu mannu, seu crésciu corriatzu che tiria (S.Mossa)◊ óminis corriatzus no morint allestru ◊ su giuale si faet de úmbulu ca est linnàmene corriatzu Etymon srd. Translations French coriace, flexible English tough, flexible Spanish coriáceo Italian coriàceo, flessìbile German lederartig, biegsam.

corriàxu corriàlzu

corriazólu , agt Definition chi córriat, orrúmbulat, no abbarrat bene firmu, chi andhat a cadhinadura, chi girat Synonyms e antonyms arrumbulanu, arrumbulutzu, lumburutzu, rodhulanu Etymon srd.

corribbàsciu , agt Synonyms e antonyms bajocu, liuscu Etymon srd. Translations French torve English grim Spanish torvo Italian tórvo German finster.

corrichédhu , nm: corrixedhu Definition corru piticu / c. de coradhu = genia de animaledhu croxiu, de mari Synonyms e antonyms corritedhu.

corrichinatòglia , nf Definition sedatzu de sgrangiai o de chèrrere, chiliru po su trigu Etymon srd.

corriciólu , nm: corrintolu, corrintzolu, corrinzolu, corritolu, corrunciolu, curretolu, currintzolu Definition tega pitica, modhe, de fae, de pisu e cosas deasi, candho portat su granu piticu e si podet fintzes còere cun corgiolu e granu totu impare (es. fava a olla) Synonyms e antonyms basoledhu, corra, corrincione, corrischedhu, corrónciulu, faixedha Sentences sa fae che l'at sica in fiore e de corrintolu mancu ndhe at signaladu ◊ essis che fae frisca in corrintolu ma si bidet chi ses nasiniedha Etymon srd. Translations French cosse de certaines légumineuses English tender pod Spanish legumbre tierna Italian baccèllo tènero delle leguminóse German weiche Hülse.

corricótu , agt Definition nau de su mascu de ghia, chi portat is corros cotos po èssere puntaresu Etymon srd.

corridòre , agt, nm: curridore 1, curridori Definition chi o chie curret, o curret meda (fintzes ifatu de féminas o de ómines), ma nau mescamente de chie a bicicleta faet garas; predicadore chi tenet numenada, chi est sèmpere de una bidha a s'àtera; tretu de sa domo in mesu de is aposentos o fintzes in artu, fora, a ue essit calecuna apertura Synonyms e antonyms fughidore / corridóriu, passadissu, passitzu / feminari Sentences su tempus paret cadhu curridore ◊ no so pisedha de giúghere a drotu, ne curridora de mala pannia! ◊ cussu est su prus bellu cabadhu curridore ◊ ses bénnidu che mannu curridore, però sos Sardos ti ant firmadu in via! (S.Lay Deidda) 2. dae custu mundhu nemmos si ndhe andhat curridore! ◊ gei ndi portat de cambas po cracai, cussu curridori!…◊ is curridoris de Cabras currint iscurtzus 3. in sos curridores de sas bentanas bi aiat carchi tupichedha de frores, a bandha de fora 4. bessiminci de innòi, curridori, trancheri! ◊ che at una pudhedra curridora… bene domada e la bendhent como! (B.Serra) Surnames and Proverbs smb: Corridori, Curridori / prb: de festa in festa che cuadhu curridori ◊ a cadhu curridore bríglia cultza Etymon ctl., spn. corredor Translations French coureur English runner Spanish corredor Italian corridóre, ciclista German Läufer, Radrennfahrer.

corridóriu , nm: curridoju, curridore 1, curridóriu, curriróriu Definition tretu de sa domo in mesu de is aposentos, po passare; fintzes tretu cun barandíglia in artu, fora, a ue essit calecuna apertura Synonyms e antonyms corridore*, passadissu, passadora, passitzu 2. su callelledhu ndi est sartau de su curriróriu po intopai su meri ◊ serra su curridóriu e intra a fai faina! ◊ bollu chi in s'aposentu de letu nci siat unu curridóriu po mi podi afaciai (R.Frésia) Scientific Terminology dmo Translations French couloir, balcon English corridor, balcony Spanish pasillo Italian corridóio, balcóne, poggiòlo German Flur, Balkon.

corrièdha , nf Definition cosa, aparíciu fatu po corriare, chi córriat, orrúmbulat (es. lóturu de filu) Synonyms e antonyms arrochetu, carrúciu 2, lòtoro, rodinedhu, ródulu.

corriedhàre , vrb Definition mòvere a corriadura, orrumbulare, fintzes in su sensu de no istare firmu, de si che furriare cun facilidade Synonyms e antonyms arrembulai, corriare Etymon srd.

corriedhàtzu , agt Definition chi corriedhat, orrúmbulat cun facilidade, chi si che fúrriat, no istat firmu, est giogulagiógula Synonyms e antonyms arrumbulanu, arrumbulutzu, badharinu, corriallullu, corriazolu, lumburutzu, rodhulanu Etymon srd. Translations French instable English changeable Spanish inestable Italian instàbile German unbeständig.

corrièra , nf Definition mezu mannu, púbblicu, po portare gente Synonyms e antonyms postale, purma Sentences seus ibetanno sa corriera po annare a Núoro Scientific Terminology trps Translations French autobus English autobus Spanish autobús Italian àutobus German Bus.

corrigàle , nm Definition istugighedhu de corru, cun su tapu, po dhue pònnere su tebbacu Synonyms e antonyms corredha, corredhu, corriscedhu Sentences zughiat unu corrigale de tabbacu Scientific Terminology stz Etymon srd. Translations French tabatière de corne English horn stuffbox Spanish petaca, tabaquera Italian tabacchièra di còrno German Schnupftabaksdose aus Horn.