A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

corriscédhu , nm Definition istugighedhu de corru, cun su tapu, po dhue pònnere su tebbacu Synonyms e antonyms corredha, corredhu, corrigale Scientific Terminology stz Etymon srd. Translations French tabatière de corne de bœuf English ox-horn snuffbox Spanish petaca de cuerno de buey Italian tabacchièra di còrno di bue German Schnupftabaksdose aus Horn.

corrischèdha , nf Definition tega, mescamente de pisu Synonyms e antonyms teca Scientific Terminology rbr Etymon srd. Translations French cosse de certaines légumineuses English pod Spanish vaina Italian baccèllo di legumi German Hülse.

corrischédhu , nm Definition sa teghighedha modhe de fae, de pisu, candho portat su granu piticu e si podet fintzes còere totu, tega e granu (es. fava a olla)/ corrischedhos!… (nadu a ccn.) = lampu a fortunadu!, iscofadu! Synonyms e antonyms basoledhu, corra, corriciolu, corrónciulu, porrixedhu Scientific Terminology rbr Etymon srd.

corrispàrtu , agt Definition nau de pegus bulu, chi portat is corros ispartos meda Etymon srd.

corrispúndiri , vrb: currispòndhere, currispòndiri Definition cuncordare, torrare paris o atobiare de una cosa cun calecun'àtera, de unu cumportamentu cun d-un'àteru a manera de lòmpere a unu matessi iscopu, fintzes giaendho un'arrespusta; giare cosa in càmbiu de su bene arreciu, fàere a càmbiu apare calecuna cosa, mescamente su s'iscríere Synonyms e antonyms cunsonare / cumpessare, rispòndhere Sentences nois semus faghindhe tantos sacrifítzios pro ti azuare, ma tocat chi tue puru currispondhas ◊ ge sunt sidhius… no corrispundit nemus! ◊ corrispundi candu ti nau sa cosa, ca no ti ndi arruint mancu is barras! 2. chie at amore gasi manna no currispondhet che a tie! Translations French correspondre English to correspond Spanish corresponder Italian corrispóndere German entsprechen.

corrísta , nm Definition chie tenet su vítziu de tebbacare e istat sèmpere a corredhu in manu leandho tebbacu Etymon srd.

corrisverticàtu , agt Definition nau de pegus de bulu, chi portat is corros ispuntaos, immuciurraos.

corritédhu , nm Definition corru piticu; corra po sonare Synonyms e antonyms corrichedhu / corredhu / corredha.

corritólu corriciólu

corritólu 1 carrintólu

córriu , nm Definition su corriare, su andhare orrumbulandho, orrumbulamentu / andhare a brínchios e a córrios, mòeresi a córrios = a tróulu, nadu in su sensu de sa lestresa Synonyms e antonyms arrumbuladura, cadhinadura, cadhinamentu, tróulu Sentences una roca est andhada a córriu Etymon srd.

córriu 1 , agt Definition chi est che corria Synonyms e antonyms corriatu Sentences sas tramas mutzas o truncadas de su linu s'impreaiant pro tessire telas córrias o isfrigàtzulos (G.Addis)◊ de custu corzu córriu meda ndhe apo a fàghere unu túmbaru Etymon srd.

corrixédhu corrichédhu

corroàre , vrb Definition sighire a foedhare difendhendho donniunu su pàrrere suo, fintzes abboghinare Synonyms e antonyms abbetiae, atoliai Sentences siat comente si siat, eo su chi cheres tue no lu podo fàghere, at corroadu Zuanne (Z.F.Pintore)◊ Est Pinedhu! Est Pinedhu! - corroant a cuncordu totu sos púpulos - Translations French insister pour défendre son propre opinion English to dwell on defence of his own opinion Spanish obstinarse Italian insìstere a difésa del pròprio parére German bei seiner Meinung bleiben.

corrobàca , nf: corrovaca Definition genia de tzintzigorru Synonyms e antonyms babbacorra, cocoi, cocorra, croca, gioga, pissigorru 1, sicigorru, suntzorra, tabacorra Scientific Terminology crp Etymon srd.

corrocàu , nm: currucau Synonyms e antonyms cau Sentences is currucaus si allobant in sa crista de s'unda Scientific Terminology pzn.

corrochinadòre , agt Definition chi istat a corróchinos, a boghes Etymon srd.

corrochinadòrja , nf Definition logu inue s'istat a corróchinos, nau a befa o in cobertantza fintzes de sa trona Etymon srd.

corrochinàre corrighinàre

corróchinu , nm: corrónchinu, corróghinu Definition boghe o tzérriu de animale, de gente, de bentu forte / prànghere a c. = a boghes, a tzérrius Synonyms e antonyms corrinu, múghilu, órriu / boche, intzérriu, irgargu 2. arguai si sa mama no li colliat una frichinia de ite sisiat, ca ispapatabat su bichinau a corróchinos ◊ istronat in sas rocas de granitu su corróghinu mannu de terrore ◊ candho si est segherau de su chi bi fit sutzessu at cumintzau a corrónchinos ◊ cadhos de abba istant a múghidas e a corrónchinos in notes de pore 3. su bentu est a corróchinos che trabu ispojoladu e a órulos, in precas e in trocos Scientific Terminology bga Etymon srd. Translations French braiment, mugissement, hurlement English bray, moo, shout Spanish rebuzno, mugido, grito Italian ràglio, muggito, urlo German Iahen, Muhen, Schrei.