A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

istàde 1 , nf: istale Definition bestimentu a bisura de gunnedha de pònnere asuta de sa beste, segundhu su costúmene Synonyms e antonyms camisola, cànsciu, tetela Scientific Terminology bst.

istadèa, istadèja, istadèra , nf: istajera, istatea, stadea Definition genia de pesa fata de unu piatu apicau cun tres cadenedhas e unu bratzu o canna cun is intacas a duas alas (una fine - is intacas pesant prus pagu -, e una grussa - is intacas pesant de prus), su pirone (o pillone) e tres gàncios Synonyms e antonyms arromana, pesa Idioms csn: pònnere s'istadea a sa fine = pònnere su bratzu ziradu a manera chi a s'ala de subra resurtent e si lezant sas intacas de prus pagas grammas (puntu de agguantu e puntu de arrimu sunt prus atesu de pare); pònnere a sa russa = a s'ala chi sas intacas inditant de prus (e s'i. si apicat o leat a s'àteru gantzu, su prus acurtzu a su puntu de agguantu) Sentences candho est amministrada chen'abbusu sa giustíscia est pretzisa a s'istadea (Piras)◊ Gesumaria ite mania fea, e parias un'ómine educadu: candhomai in balansa o istadea o in su pesu-bílicu pesadu non ti sias, pro àere un'idea de su valore chi as?!(Cubeddu) Scientific Terminology mds Etymon itl. Translations French balance à bascule English steelyard Spanish romana, báscula Italian stadèra German Laufgewichtswaage.

istàdha , nf: istalla, stadha Definition assentu po chistire pàgia, fenu o àtera brovendha de animales, pònnere pegos in aprigu a denote, como fintzes fràigu o logu mannu po tènnere animales chi si pesant po sa petza o àteru; genia de istrégiu a pònnere su papare a is animales Synonyms e antonyms stadi Sentences poite no mi agiudas a pònnere a postu s'istadha? ◊ su bestiàmene como dhu tenent in s'istalla e cun sa màchina andhant e torrant Etymon itl. Translations French étable English shed Spanish establo Italian stalla German Stall.

istàdi istàde

istadiàbi, istadiàle, istadiàli , agt, nm: istediali, stadiabi Definition de istade, chi pertocat s'istade; tempus de s'istade Synonyms e antonyms istadialitzu, istadialzu, istiale / istiu / cdh. istatiali | ctr. gerrile / iberrada, iberru Sentences fiore meu istadiale ◊ paret zerrile custu sole istadiale 2. passat su restu de s'istadiale dae agustu a santugabinu ◊ at fatu un'ierru fritu e un'istadiale caldu ◊ sa campagna patit in s'istajone de s'istadiale ◊ nd'eus a tènniri de tempus cust'istadiabi!… Scientific Terminology tpc Etymon srd. Translations French d'été, estival English summer (y) Spanish estival, veraniego Italian estivo German sommerlich.

istadialítzu , agt Definition de istade, chi pertocat s'istade Synonyms e antonyms istadiabi, istadialzu, istiale Etymon srd.

istadiàlzu , agt Definition de s'istade Synonyms e antonyms istadiale, istiale | ctr. zerrile Sentences mi ammento candho in pitzinnia cantao in cudhu bellu tempus istadialzu Etymon srd.

istàdiu , nm Definition foedhandho de logu, fràigu o àteru istabbilimentu fatu adatu po dhue fàere giogos, garas isportivas, de dhue pòdere cicire gente meda totu a inghíriu po abbaidare; foedhandho de tempus, momentos e situatziones diferentes de unu matessi fenómenu Sentences sos zogos olimpiónicos los faghent in s'istàdiu 2. su primu istàdiu de tzertas maladias est s'incubadura Translations French stade English stadium Spanish estadio Italian stàdio German Stadium.

istàdu , pps, nm: istatu 1, istau, istétiu Definition de istare: s'impreat fintzes coment'e pps. de su vrb. èssere; cunditziones, su istare pentzau coment'e manera de èssere; s'organizatzione pulítiga natzionale de unu pópulu Synonyms e antonyms istàpiu Idioms csn: bènnere o èssere in istadu (nau de fémina) = èssiri príngia; pònnere a istadu = pigai su vítziu, s'abbitúdini; leare istadu (nau de fémina) = cojaisí; torrai a istadu = a puntu malu Sentences in cussu logu no bi so istau mai ◊ si no fit istétiu pro mene si aviat ghetau sa soca piús de una vorta 2. si ses a malu istadu, lèadi meighina! ◊ cussas bacas sunt a malu istadu, lanzas e istasidas ◊ dàemi a ischire in s'istadu chi ses! ◊ a istadu bonu mi creit… ma dèu no seu mandroni! ◊ non nci at istadu prus mannu ne atra nobbilesa de mi bí in sa mesa de su Signori ◊ is imbriagus no funt a istadu de camminai deretus ◊ no si devet leare cussas cadhas in s'istadu chi est, ca est ràida! 3. bi at nassiones chi no tenent un'istadu issoro pro si guvernare ◊ nassione e istadu sunt duas cosas diferentes 4. si est cojubada in istadu ◊ comente si est cojubau, sa muzere est bénnia dereta in istadu ◊ Fulanu est postu a istadu a fàghere cussa vida (Z.Porcu)◊ gei ses torrada a istadu, mamma mia, sempri in su letu!… Translations French été, état English been, state Spanish estado Italian stato German gewesen, Staat.

istàfa , nf: stafa Definition in is finimentos de su cuadhu, ferru chi pendhet de sa sedha, a parte e àtera, fatu a manera de pòdere pònnere su pei su cadheri; orrugu de ferru acancarronau e fatu a manera de pòdere poderare ccn. cosa firma; parte de un'iscala, ue si ponet su pei Synonyms e antonyms grada, iscalina Etymon itl. Translations French étrier English stirrup Spanish estribo Italian staffa German Steigbügel.

istàfa 1 , nf Definition cosa chi si faet po ingannare s'àteru Synonyms e antonyms macatreferia, trampa, tramperia Etymon spn. estafa.

istafàle , nm Definition tiras de pedhe grussa chi pendhendho de una sedha agguantant is istafas apicadas; genia de fossitedhu chi faet su cuadhu camminandho comente ponet sa punta de s'unga / apitzigare un'i. = fàghere un'istafa, una trampa.

istafàre , vrb: stafai 1 Definition fàere istafas, ingannos, trampas Synonyms e antonyms abbovai, colovrinare, imbusterai, imbuvonare, ingannai, trambollai, trampai Etymon spn. Translations French escroquer, tromper English to defraud Spanish estafar Italian truffare German betrügen.

istaféri , nm Definition serbidore chi acumpàngiat su mere a cuadhu.

istafèta , nf Definition chie andhat ainnanti po portare avisos o àteru.

istafigèdha , nf Definition a logos, iscalina.

istafilocócu , nm Definition genia de batériu, a bisura de cadena, longhitu.

istaghída , avb Definition custa chida, sa chi seus: est fatu coment'e istasero, istanote Sentences santos t'intendhant, nessi chi istaghida pota intrare in trabàgliu! Scientific Terminology tpc Etymon srd.

istagiài, istagiàre , vrb: istagliai, istallai, istallare, istalliare, istazare, istedhare 1, stagiai Definition pigare e istesiare pegos de su tàgiu, nau fintzes in su sensu de istesiare una cosa de un’àtera, isconciare una loba, de lassare addaesegus, separare fintzes a segadura, a tramesadura, a furadura, ispartzire in pianos Synonyms e antonyms aredae, irgrustiare, iscambuliare, iscamedhare, iscedhai, istellare / istegiare, istesare / chirrare, iscrobare, scunfúndiri / istacare, secare | ctr. aggrustare, atagiai, intaxae Sentences candho is angiones si ammesturant dhos acorrant po dhos istagiare ◊ su pastore in Santandria che istazat sa lachinza dae su madricau ◊ at istallau is brebeis de is crabas ◊ si ndhe istallat su mascru dae sas berveches ◊ cussos duos si che sunt istedhaos unu tretu mannu dae sa tropa 2. candho arribbat a s'oru de sas àteras tropas, issu s'istazat e si nche andhat a daennantis 3. ndi dh'at istallau un'origa a mússiu ◊ su tretu de Sa Pratzita pariat cosa sua: si ndi dh'iat coment'e istallau (B.Lobina)◊ un'annu a oe mi ant istazadu sa robba 4. si benit istallau totu a muru nc'est logu po palla e po istàntzias (B.Casula)◊ su fundhu de su forru est istagiau in duas partes ◊ is domos prus antigas non giughent soleta, ma funt istagiadas a truncos e tàulas ◊ un'aposentu mannu dh'ant istagiau a tendhas e faint crocai a una parti is maschitedhus e in s'àtera is piciochedhas Etymon srd. Translations French faire sortir du troupeau, séparer English to separate, to discriminate Spanish descarriar Italian sbrancare, separare, discriminare German aus der Herde absondern, trennen.

istagílu , nm: istàgiu, istàgliu, istallu, istazu Definition una genia de cuntratu: a cótimu, a impresa Synonyms e antonyms agiustada, scarada Etymon spn., ctl. destajo, estall Translations French travail à la pièce English job contract Spanish destajo Italian còttimo German Akkord.