A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

imbícu , nm Definition su s'imbicare apare, atóbiu Synonyms e antonyms addóbiu.

imbidadòri , nm: imbirarori Definition chie binchet s’imbidu, su diritu de che portare su santu de sa crésia in bidha a sa crésia in su sartu Etymon srd.

imbidài , vrb Definition presiare, pedire, nàrrere in calecuna manera a unu a pigare cosa, mescamente giogandho; fintzes giare agiudu po unu bisóngiu apretosu Synonyms e antonyms combidare / agiudai Etymon itl. invitare.

imbideàdu , pps, agt: imbideau, imbiderau Definition de imbideare; chi tenet o portat idea, gana manna de ccn. cosa / male imbideadu = chi no ndi tenit própiu ganas Synonyms e antonyms abbideau, ideau, inganatzidu, intensionau, intirioladu | ctr. dilganadu, lésinu 2. no mi parit tanti imbideau a istudiai su piciochedhu! ◊ sunt totu imbideados a su bellu ◊ furiat imbideau a agatai fémina a cojai ◊ cussus funt imbideaus: benint fintzas a s'úrtima dí sentza de farta peruna!◊ zente bi at male imbideada chi a totu che cheret arrivire! (Sozu)

imbideàre , vrb Definition su si pònnere calecuna idea in conca, tènnere idea de…bòllere Synonyms e antonyms ifideare Sentences imbideadas si sunt sas persones po abberrer sos muros de ogni tanca (Sozu).

imbideàu, imbideràu imbideàdu

imbidhigài , vrb Definition pònnere, crèschere a bentre, essire a bentre manna, a bídhiu mannu Etymon srd.

imbidhigaméntu , nm Definition su imbidhigai Etymon srd.

imbidhuinàre , vrb Definition atontare, atrudire, fàere a badhine, a mediore Synonyms e antonyms scilibriri, scimingiai Etymon srd.

imbídia , nf: imbígia, imbija Definition su sentidu chi si provat candho no si ndhe tenet praxere de su bene de s’àteru Synonyms e antonyms ascru, fingidadi, imbidiosia, ódia, tírria, tirriosia Sentences si s'imbídia fuit tinza fumis totu tinzosos! Surnames and Proverbs prb: no apas imbígia de priucu ingrassatu ne de pogheredhu mennatu Etymon itl. Translations French envie English envy Spanish envidia Italian invìdia German Neid.

imbidiài, imbidiàre , vrb: immidiare Definition àere o provare o sentire imbídia, gelosia, ma nau fintzes in su sensu de disigiare cosa bona chi si iat a bòllere Sentences is nostus fuant tempus maus chi no fait a imbidiai ◊ totus a cine dh'at biu mi dh'ant immidiau! 2. su pane est su piús alimentu imbidiadu Etymon itl. invidiare.

imbidiosía , nf Synonyms e antonyms ascru, imbídia, ociania, ódia, tírria Sentences is sorris, trastochendi de imbidiosia, iant detzídiu de dha bí ispaciada (E.Sanna) Etymon srd.

imbidiósigu , agt Synonyms e antonyms imbidiosu Sentences sa de bosàterus est isceti imbídia, seis imbidiósigus! Etymon srd.

imbidiósu , agt, nm: imbijosu, imbiriosu, immidiosu Definition chi o chie dhu tenet de naturale a si dispràxere o sentire ódiu po su bene de is àteros Synonyms e antonyms belosu, fengiosu, imbidiósigu Sentences cussus funt palleris, faulàncius e imbiriosus ◊ sa tràbila zirat a tundhu de su fedu timorosa chi matzone, imbijosu, no l’issèrmonet su fizu ◊ seo immidiosu ca a cane malu orruet ossu bonu! Scientific Terminology ntl Etymon itl. invidioso.

imbidonài , vrb: imbidonare 1, imbironai, immadonare, immidonare Definition fàere in crore, pònnere s’imbidonu a is trastos de orrobba po abbarrare tèteros, bene istiraos prentzaos Synonyms e antonyms amidare, ammedonare / inteterare Sentences is serbidoras essiant a deventali imbidonau e a mucadori ricamau (C.Musio Costa)◊ notesta dh'imbidonu e cras prànciu su telu ◊ sa camisa pariat prenciada a tella, cun is brutzitus e colletu imbironaus Etymon srd. Translations French amidonner, apprêter English to starch Spanish dar almidón Italian inamidare, apprettare German stärken.

imbidonaméntu , nm Definition su imbidonare, su pònnere s’imbidonu a s’orrobba Etymon srd. Translations French apprêt English size Spanish apresto Italian apprètto German Appretur.

imbidonàre , vrb Definition pònnere cosa in bidones Etymon srd.

imbidonàre 1 Synonyms e antonyms imbidonài

imbidòni, imbidònu , nm: imbironi, ismidone, umbidone Definition farraímpia, sa matza de su trigu postu a modhe dies meda, suetu, lassau pausare e iscolau: essit bianca che late e s’impreat po meighina e po pònnere a s’orrobba prentzandhodha po essire unu pagu tètera Synonyms e antonyms farraímpia, groru, madone Sentences at budhiu s'imbidoni po imbidonai sa biancheria ◊ sa bistimenta bèni prenciada a imbironi fut pronta de allogai Etymon spn. Translations French amidon English starch Spanish almidón Italian àmido German Stärke.

imbidràdu , agt Definition chi est che imbidru, chi paret imbidru, nau prus che àteru de is ogos candho unu est o paret mortu Synonyms e antonyms abbidradu Sentences sa zente atontada fit abbaidendhe ebbia, chena betare súlida, cun sos ogros imbidrados Etymon srd.