Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

imbortzighinàre , vrb Definition pònnere is brutzighinos.

imbòrvere , vrb Definition coment'e imbodhigare, pònnere in mesu ccn. cosa Etymon ltn. involvere.

imbórvita imbórbida

imboscài , vrb: imbuscare Definition torrare a buscu, nau de unu terrenu, de su logu; in cobertantza, cuare Synonyms e antonyms imbuschire / acuae.

imbotàda , nf Definition cosa chi si narat po erríere, isfutindhosi s’unu cun s’àteru Synonyms e antonyms bota, botada, mofa Sentences issu de limba est semper prontu a torrare imbotadas a lamas fritas Etymon srd.

imbotài , vrb rfl Definition pònnere o bestire is istivales, is iscarpas, is botas Synonyms e antonyms caltare | ctr. iscurtzai Etymon srd.

imbotàre , vrb: impotai Definition pònnere in is botos sa cosa de chistire Etymon ctl. empotar Translations French mettre dans un pot English to pot Spanish envasar Italian méttere in vaso, in baràttolo German in ein Gefäß tun.

imbotilladúra , nf: imbutilladura Definition su imbotillare.

imbotillàre , vrb: imbutigliai, imbutigliare, imbutillare Definition pònnere sa cosa in ampudhas Translations French embouteiller English to bottle Spanish embotellar Italian imbottigliare German in Flaschen abfüllen.

imbótu , avb Definition de i. = de istrémpiu, de botu, a cropu, totinduna Sentences a sa torrada si mi pesant de imbotu sos trimizones de sas tiliocas a fríghidas e frúscios Etymon srd.

imbovadúra , nf Definition su imbovai Synonyms e antonyms imbovamentu, imbovu, ingannia Sentences fadiat a dh'ascurtai sena de sa timoria de imbovaduras Etymon srd. Translations French duperie English deceiving Spanish embaucamiento Italian circuiménto German Umgarnung.

imbovài , vrb: imbovare Definition pigare a unu che unu bovu, che tontu, in su sensu de ingannare o de si lassare ingannare; tupare, istangiare / i. una carrada = tupare bene, istanzare sas doas chi no perdant Synonyms e antonyms abbovai, coglionai, colovrinare, corogliare, imbollocai, imbusterai, imbuvonare, improsae, ingannai, mariolare, trampai / calafatai Sentences calincunu est circhendi de imbovai sa populatzioni cun promissas (A.Garau)◊ tui ses tonta e ti lassas imbovai ◊ tui imbovas genti de pagu giudítziu ◊ cussu si est lassau cun sa mulleri e si est imbovau de àtera fémina ◊ bois imbovades sas féminas macas! 2. su fenu de ispàdula is butajus dhu ponint po imbovai is carradas Etymon spn., ctl. embobar, embovar Translations French duper English to cheat Spanish embaucar Italian gabbare, circuire German betrügen, umgarnen.

imbovaméntu , nm Definition su imbovare, su s'imbovare Synonyms e antonyms imbovadura, imbovu Etymon srd.

imbovàre imbovài

imbovàu , pps, agt Definition de imbovai Synonyms e antonyms collonau, improsau, ingannadu.

imbovéri , agt, nm Definition chi o chie costumat a imbovare sa gente Synonyms e antonyms arrebuseri, fraitzu, imbodhiosu, imbusteri, inganneri, ingregheri, tramperi, tramposu Sentences no fait a giogai cun genti imbovera: ndi perdis totu! Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French trompeur English cheat Spanish embaucador Italian gabbatóre German Betrüger.

imbóvu , nm Definition imbovamentu, su imbovare Synonyms e antonyms abberintu, cadràbula, imbelecu, imbodhicu, ingànniu, tràglia, tramòglia, trampa, troga Etymon srd. Translations French tromperie English cheating Spanish embaucamiento Italian gabbaménto German Betrug.

imbòza , nf Definition fasca po pipiedhu de naschidórgiu Etymon srd.

imbozàdu , pps, agt Definition de imbozare; chi tenet bògia, gana, disígiu de ccn. cosa Synonyms e antonyms abbozadu, arravanadu, desizosu, inganatzidu, inganidu, ingudroniu, ingulosigau | ctr. dilganadu 2. imbozadu de lòmpere semper piús adhae, cheria no mi frimment assustos e ne trempas (F.Dedola) Etymon srd. Translations French désireux English eager Spanish deseoso, codicioso Italian voglióso, desideróso German begierig.

imbozàre , vrb Definition fàere bènnere o naschire sa bògia, sa gana, su disígiu de ccn. cosa Synonyms e antonyms abbozare, arranguitzai, imbozire, inganatzire, ingangulissai, ingolosinare | ctr. dirganare, irbozare Sentences cussas féminas sunt che binzas chena muru pro imbozare mustrendhe sas titedhas pendhe pendhe ◊ no imbozes sos pitzinnos a fàghere cosa chi no andhat bene! Etymon srd. Translations French donner envie English to temp Spanish animar, estimular Italian invogliare German anregen.