scartaràda , nf: scuartarada Definition orruta a cropu, a pesu mortu; tzàcurru mannu Synonyms e antonyms arratroxa, iscartinada, ruta / sciarrocu Sentences at a èssi manna sa scuartarada a terra! 2. si fiat inténdiu su sciarrocu de s'eplosioni e coment'e una scuartarada de bombas Etymon srd.
scartèdha , nf, nm: iscartedha,
scartedhu Definition
genia de istrégiu (fatu cun pertighedhas intéssias e canna) chi de su fundhu faet andhandho (artzandho) e aperindhosi de prus in artu, in is oros / partes de su scartedhu: su fundhu, is costaos, s'asa (una o duas), is oros; min. scartedhedhu
Synonyms e antonyms
coignolu,
ispasa,
piscedha,
scartina
Sentences
sa scartedha est prena a cúcuru ◊ po fai is costas de su scartedhu imperant is tiras de canna isperrada ◊ no mi nd'ant giau e ndi seu torrau a scartedhu búidu
Surnames and Proverbs
smb:
Scarteddu
Scientific Terminology
stz
Translations
French
panier
English
basket
Spanish
cesta,
canasta
Italian
césta,
panière
German
Korb.
scartedhàju , nm Synonyms e antonyms cadinaju, scartedheri Etymon srd.
scartedhédhu , nm Definition scartedhu piticu.
scartedhéri , nm Definition maistu chi faet iscartedhas Synonyms e antonyms cadinaju, scartedhaju Etymon srd.
scartédhu scartèdha
scartína , nf Definition pischedha intéssia cun tiras de canna, a un'asa; genia de cestinedhu fintzes serrau Synonyms e antonyms scartedha* Scientific Terminology stz.
scartinàda , nf: iscartinada* Definition
orruta mala a terra, a forte, a cropu
Synonyms e antonyms
arratroxa,
irdobboinada,
ischintogliata,
tzapuada
Sentences
càstia ita scartinada, po curpa de una saboga!…
Translations
French
chute
English
fall
Spanish
caída
Italian
cascata,
caduta
German
Fall,
Sturz.
scartinài , vrb: iscaltinare* Definition orrúere a terra de mala manera, a iscutuladura forte Synonyms e antonyms arrúere, iscasidhare, isdegorare, isdobbiare, orrue 1, rúchere.
scartínna , nf Definition genia de istrégiu de pertighedhas intéssias Synonyms e antonyms paneri Etymon srd.
scàrtu , nm: iscartu* Definition su iscartare; sa cosa metzana chi s'iscàvulat o chi si ponet abbandha.
scartuciàri scantusciài
scartzadòri , nm Definition chie iscartat is fundhos, trebballandho bíngia Etymon srd.
scartzài , vrb: iscaltzare*,
scraciai,
scratzai Definition
pigare o istesiare sa terra de is fundhos, de su truncu / s. unu muru = istesiare sa terra o àteru dae su fundhamentu
Synonyms e antonyms
iscaltzare,
scratzedhai
| ctr.
cratzai
Sentences
depu andai a scraciai in bíngia
Translations
French
déchausser
English
to hoe
Spanish
socavar
Italian
scalzare
German
untergraben.
scartzaméntu , nm Definition su trebballu de iscartzare is fundhos de sa bide, o fintzes de àteru Synonyms e antonyms scratzadura, scracera Etymon srd.
scartzonài , vrb: iscaltzonare* Definition bogare, calare is pantalones Synonyms e antonyms | ctr. incaltzonare.
scàru , nm Definition
in bidhas de mare, orruga o istrada a oru a mare
Sentences
in Portescusi ant fatu sa festa de su scaru
Translations
French
promenade du bord de la mer
English
seafront
Spanish
paseo marítimo
Italian
lungomare
German
Strandpromenade.
scàru 1 , nm Definition comporandho cosa, abbasciamentu de prétziu fatu apostadamente / donari sa cosa a su scaru = bèndhere a baratu; si betat a su s. = est faendho arrespràmiu Synonyms e antonyms iscontu.
scascedhài , vrb: iscascedhai* Definition mòvere, no àere manu firma faendho una cosa, fàere unu movimentu pagu precisu; fintzes àere o fàere un'irmarru, una cosa chentza dha bòllere, essire in àteru terrenu cun su bestiàmene po farta de atentzione o de càstiu Synonyms e antonyms allescinai, mòere Idioms csn: s. de sa sedha = rúere dae cadhu; s. su pei = bogare su pè 2. candu scascedhant is pastoris in bidassoni faint dannu!
scascédhu , avb Definition cosa o fatu chi no est comente depet èssere po fadhina o pagu precisione Synonyms e antonyms ilmarru Idioms csn: a s. = pro cumbinassione, de malesaura; tènnere s. = carchi dannu de irmarru Etymon srd.