A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

tellixèdha , nf Definition tella pitica, pedrighedha lada Synonyms e antonyms lastrita.

tellòra tagiòla

telloràrgiu talloràxu

telloràxa , nf Definition pedra lada Synonyms e antonyms pradera, pràdica, tèglia Etymon srd.

telloràxi, telloràxu talloràxu

téllura , nf Definition pedra lada Synonyms e antonyms tèglia Etymon srdn.

telluràrgiu, telluràxu talloràxu

tellúri , nm Synonyms e antonyms praicàrgiu, razile, talloraxu Etymon srdn.

telòne , nm Definition telu grussu, mannu.

telòne 1 , nm Definition tula manna, terrenu prus longu chi no largu Sentences b'aiat unu telone semenadu a trigu, in sa tanca.

tèlpe , nm, nf: terpe, trepe Definition prus che àteru, genia de animale longu longu e fine, chentza peis e ne farrancas, chi camminat a egaseogas illasciandho e coment'e iscutulandhosi in terra, pentzau sèmpere che animale malu; fintzes àtera genia de animales pagu geniosos e, in cobertantza, persona mala / no bíere mancu terpe = mancu ànima, nudha, a neune Synonyms e antonyms caboru, cerpe, cerpiu, grodhe, terpente Sentences cale columba càndhida innossente mossida dae terpe velenosu ◊ sa terpe che at cumbintu a Eva chin sa mela…◊ telpes e mostres, tra fiamaridas l'afritzant cun sa vista ànima e coro (P.Casu)◊ sa tentascione istrísciat che sa terpe ◊ una die chi si aiat fatu una pastina li at bénnidu unu dolore chi si trofijaiat che telpe Scientific Terminology anar Etymon ltn. serpes Translations French serpent English snake Spanish serpiente Italian sèrpe, serpènte German Schlange.

telpía , nf, nm: cerpiu*, serpia, terpia, terpiu, tirpia, tripia, tzarpia Definition dónnia e css. bobboi; foedhandho cun tzacu de ccn., chie giaet ifadu o est malu Synonyms e antonyms arresia, babballoti, babbaudhu, babboi, errebiu, incerpiu, terpusu, titupiu Sentences brujendhe piantas e colturas custa terra incantada si distruet, forsis mancu tirpias che istant solas ◊ su gorropu est unu furriadorzu de istrias, acoilat bobborrotis e tirpias 2. cussa fémina est una tripia Translations French les insectes English insects Spanish los insectos Italian gli insètti German Insekten.

télu , nm: teu 1 Definition orrugu mannu de tela, de àtera orrobba téssia, o fintzes de plàstica Sentences si ponet unu telu, mescamente de lana, a cuguzare su pane pesendhe ◊ pro collire s'olia isterrent telos de pràstica in sa cortina 2. dhi apu nau a mi ndi betiri unu teu, de tripa, e mi ndi potat un'iscaparroni!

telútza , nf Definition tella pitica, tellixedha Synonyms e antonyms arragiola, pianella, pranita Sentences est un'iscala a gradinus de telutzas niedhas chi badhant a dónnia postura de pei.

tèlza , nf Definition genia de misura (de unos noe litros) Sentences aiat postu sas ainas in d-una cascetedha manna cantu una telza.

telzibbúcu , nm: terzebbucu, totzibbucu Definition pannighedhu a si frobbire in murros papandho Synonyms e antonyms frebbeucu, pannighedhu, tiagiola, tialledha, tratabbucu / cdh. tuadholu Etymon itl.l terzebuca Translations French serviette de table English napkin Spanish servilleta Italian tovagliòlo German Serviette.

tèma , nf: atema, dema, tzema (sa t. = nr. satèma) Definition càusa, iscusa de unu male, maladia mancari no grave; fintzes prantu longu Synonyms e antonyms ciaca, insemia, iscóticu, iscúgia, mendhea, taca 3, témiu, tzemia* Sentences as collidu tema: mi pares tunconidu Translations French symptôme English illness beginning Spanish principio de enfermedad Italian difètto alla salute, princìpio di malattìa German schlechte Gesundheit, Anfang einer Krankheit.

tèma 1 , nm Definition argumentu chi si portat in chistionu, sa cosa chi si chistionat, de chistionare: mescamente s'argumentu tirau a billetes chi giaent a is poetas de palcu, o su chi in iscola giaent a is istudentes po dhos pònnere a iscríere, coment’e prova o cumproa de su chi ant istudiau o de comente ischint foedhare de s'argumentu Synonyms e antonyms alleca, argumentu, chestione Sentences in su tema chi dadu mi as oe devo cantare sa part'e s'eroe (Cubeddu)◊ o siat tema betzu o tema nou, deo in custu bi agato recreu! (Sozu)◊ arrejono su tema chi dana, lu fato diventare triunfante (Tucone) Etymon itl. Translations French sujet, thème English composition, topic Spanish tema Italian tèma, argoménto German Thema.

temàdu , agt: tematu, tzemau Definition chi at buscau atema, temiadu, chi tenet calecuna mància in sa salude Synonyms e antonyms incimiau, indemau, intinniu, tacadu, temósigu, temosu, tunconidu | ctr. líaru, sanu Sentences sas berbechedhas meas sont istasidas e temadas Etymon srd.

temàgna tamàgnu