Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abboàu , pps, agt: abbuau Definition de abboai, abbuai; guastu de sa népide, de s'abbuera, nau de laore Synonyms e antonyms addulliu, afrachilau, allampiau, anneuladu, calinu, chiconosu Sentences su lori est abboau Translations French rabougri, niellé English for a fruit which, doesn't ripe for excess of heat, affected by smut Spanish atizonado Italian golpato German aufgrund von Hitze ungenügend gereiftes Getreide, von Brandpilzen befallenes Getreide.

addegadiàre , vrb Definition fàere a tegadia, fodhe de sa pruna ortitza, chi no ammadurat s'ossu e abbarrat coment'e una tega, buida in mesu, modhe, e apustis si sicat deunudotu Etymon srd. Translations French rabougrir English to grow badly (said about fruit or plants) Spanish zocatearse, apestarse Italian imbozzacchire German einschrumpfen.

addegadíu , agt Definition fatu a tegadia Etymon srd. Translations French rabougri English grown badly (about fruit or plants) Spanish zocato Italian imbozzacchito German eingeschrumpft.

afallídu , pps, agt: afalliu, avaliu, avalliu, fallidu Definition de afallire; nau de laores e frutuàrios, chi funt guastos, chentza lómpios; nau de un'animale, de ccn., chi est làngiu Synonyms e antonyms bíciu, caliu / afésiu, scalixiu | ctr. líaru Sentences su trigu est afallidu ◊ is trigus candu si sicant e no funt cumprius ancora funt avalius Translations French desséché, rabougri English fruit which doesn't come to ripeness for an excess of heat Spanish zocato, zorollo Italian afato German verkümmert.

atecadiàre , vrb Definition nau de frutuàriu, aortire, fàere a tegadia Etymon srd. Translations French rabougrir English generally referred to fruit which grow badly Spanish zocatearse Italian imbozzacchire German einschrumpfen.

batíre, batíri , vrb: betiri, bitiri, vatire Definition carrare, acortzire una cosa, fàere bènnere a unu, ma si narat fintzes in su sensu de causare un'efetu; nau de is matas e fintzes de sa terra, giare, bogare frutu; rfl., bogare s'erriu Synonyms e antonyms batúchere*, bature, poltare | ctr. istesare, leai Idioms csn: batire (a unu) a su meu = cumbínciri, fàghere adduire s'àteru a su chi naro deo; batire a su sou = fai arrexonai, portai a unu a fuedhai, a nàrriri su ch'iscít, sa beridadi, cumbínciri a unu Sentences ndhe cheret batidu totu a inoghe su chi bi tenimus in cudha domo ◊ sa cosa dae campu ndhe cheret batida a bidha ◊ totu cussos dannos nos ant batidu a malu batu ◊ bai e bati una màriga de àcua! ◊ ita at bitiu? ◊ si est intesu male, fintzas chi ndhe li ant batidu su dutore! ◊ prite un'azudu nessi no batides pro cariare su chivarzu? 2. is antigos dhu naiant chi cussu sonu a denote batiat avolotu ◊ custu fritu batit nie! ◊ su bentu bosanu batit abba 3. terra bona, cussa: su pore chi ocannu est batindhe l'ant a zúchere a montovu! ◊ sas arburedhas sunt mannitas e comintzendhe a batire 4. o mala solte, a cantu mi as batidu!…◊ como l'apo batidu a su meu e mi ponet mente (G.Ruju)◊ cun sas bonas peràulas l'apo batidu a su meu 5. candu si est betiu su frúmini, is àcuas fuant imbàtias finas a sa domu 6. no cheret faedhare, ma sa giustíssia già lu batit a su sou! ◊ l'isúzigo bene, lu bato a su sou e, mih, chi narat chie bi aiat in s'irrobbamentu! ◊ no che at pessone chi lu batat a su sou, a isse! (G.Ruju) Translations French porter, fructifier English to bring, to bear fruit Spanish traer Italian portare, condurre, fruttificare German bringen, Früchte bringen.

cagadía , nf: cogodia Definition fodhe, frutu aortitzu de sa pruna, chi no ammadurat s'ossu e chi no dhu sèberat de sa prupa: abbarrat coment'e teghighedha, buida in mesu, ladita, modhe, in colore tra birde e biancu, bona a papare, de sabore marigosu, e apustis si sicat deunudotu Synonyms e antonyms tacatia 2. s'amistade issoro ch'est finida in cogodia e no si sunt mancu piús faedhados! Scientific Terminology rbr Etymon srd. Translations French fruit rabougri de la ronce English withered fruit of the plum tree Spanish fruto apestado del endrino Italian frutto imbozzacchito del pruno German eingeschrumpfter Frucht des Pflaumenbaums.

coinàrgia , nf: coinaxa Definition s'úrtimu frutuàriu o cosa chi si ndhe pinnigat de campu, de s'ortu: su frutu de agoa Synonyms e antonyms coàina Etymon srd. Translations French fruit tardif, dernier English last fruit Spanish tardano Italian último frutto German letzte Frucht.

corpadúra , nf Definition su acropare, mescamente nau de sa manera de fàere una cosa; difetu de su frutuàriu (es. pira, mela, néspula) candho a tretighedhos si dhis sicat su corgiolu po maladia o fintzes po cropighedhu de calecuna cosa (es. gràndhile); genia de cropu o tocada chi iat a fàere unu mortu a is bios chi po cussu nanca ndhe iant a orrúere malàidos o fintzes mòrrere Etymon srd. Translations French frappement, tavelure English withered fruit Spanish fruta con la piel arrugada Italian ticchiolatura German Braunfleckigkeit.

corronchínu , nm Definition frutuàriu tropu cruo, piticu; su granu de s'avena areste / mele c. = (de corronca) mele de mata, de àrbore, genia de cosa apicigosa, in colore de mele, chi bogant unas cantu matas (es. prunas, ceréxias) Sentences sa bruscanalla in chirca de corronchinu est in chirca de li dare s'assangrada, ma no bi la faghent si no est a s'irfidiada Surnames and Proverbs smb: Corronchinu Scientific Terminology rbr Etymon srd. Translations French fruits verts, tavelés et trop petits English discarded fruit, not ripe or too small Spanish redrojo Italian frutta di scarto, non ben matura e tròppo pìccola German unreifes und kleines Obst.

frutài , vrb: frutare, frutuai, frutuare Definition batire, bogare o giare frutu, nau de matas ma fintzes de àteras cosas chi cumènciant a giare una resa (es. animales) Synonyms e antonyms produire Sentences sa mata sentza de arréxinis non podit frutuai (A.Melis)◊ tenemu centu brebeis frutuendi 2. sos dinaris postos in banca frútuant pagu a chie bi los ponet Etymon srd. Translations French fructifier, rapporter English to bear fruit Spanish fructificar, producir Italian fruttare, fruttificare German Früchte bringen, fruktifizieren, eintragen.

frútora , nf, nm: frútula, frútule, frútura, frúture, frúturu Definition frutu chi bogant is matas bonu a papare a friscu Synonyms e antonyms frutuàriu, púmmoras / cdh. frútula / frutu Sentences candho drimpit, sa frútura est durche ◊ a fortza de rustaza, istrale e picu s'ortu si est fatu de frútules ricu (S.Casu)◊ sas àrbures sunt fioridas preparendhe sa frúture ◊ annatos a acratzare, no sont assénnitos a si mannicare pacos ischerfiones de frútora! 2. su frúture no at a mancare si bi at raighinas e fozas ◊ giaras pigant sas dies benidoras mustrendhe in chimas frútures maduros Etymon ltn. *fructora Translations French fruits English fruit Spanish fruta Italian frutta German Obst.

frútu , nm Definition su chi is matas sèberant de su frore e cumprint ammadurandhodhu, fintzes su fedu nou de una carena animale; s’arresurtau, su chi si ndhe tenet de unu trebballu / min. frutixedhu Synonyms e antonyms frútora Idioms csn: frutu mortu = in cuntratos de pastoriu, totu su chi si podet cussiderare frutu foras su bestiàmine biu (peta, lana, late, e gai); a frutu parte = parte de su frutu, de sos balanzos: zenia de cuntratu de pastoriu, de massajia; frutos de mare: cóciula, arritzonis, buconis, indàtili, cotzas; su frutu est intrendhe in fàghere = est lompindhe; cojaisí a f. pendenti = a isposa príngia, a pipiu incarrerau Sentences de su frutu si connoscit sa mata ◊ sos ventos ant secatu e frazicatu frutos e ramos ◊ beneditu est su frutu de is intrànnias tuas, Gesu ◊ seus comet’e una mata e sa língua chi fuedhaus est su frutu chi portaus apicau sèmpiri ◊ biveus de us frutus de sa terra 2. triballu meda, ma frutu pagu! ◊ sos frutos de sa terra e de sas bamas, totu at fatu pro zente istraniera! 3. si at picau unu cariasarju a frutu parte ◊ li aiant dau una gama manna de berbeches a frutu parte e sos pàsculos a mesapare Surnames and Proverbs smb: Fruttu Etymon ltn. fructus Translations French fruit English fruit Spanish fruto Italian frutto German Frucht, Ergebnis, Frucht.