Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

crabiolài, crabiolàre , vrb Definition su si pesare a crabiolas, a crabitinos, a cumburadas, fintzes nau in cobertantza Synonyms e antonyms crabitinare, ginetare Sentences non balet chi ti solvas in suore crabiolendhe, pesèndhedi reu suta sas ancas de su domadore (G.Raga)◊ candho si leat calicunu a méria, Larentu crabiolat che tentorzu ◊ no ti fetas su redossu: mighi cuss'àinu crabiolat, càlchidat e móssigat puru! ◊ crabiolendhe, a brincos, curristi a s'isfunada Etymon srd. Translations French courbetter English to curvet Spanish corvetear Italian corvettare German kurbettieren.

crabitinàre , vrb Definition andhare a brinchitos coment'e is crabitos, mescamente nau de un'andhadura de su cuadhu candho brínchidat, ma fintzes de àteros animales e de gente puru Synonyms e antonyms cherchedhare, crabiolai, ginetare Sentences apena mi at sebestadu mi at fatu unu mundhu de festa, crabitinendhe Etymon srd. Translations French cabrioler, courbetter English to curvet Spanish corvetear Italian capriolare, corvettare del cavallo German kurbettieren.

cracasciài , vrb: cracaxai 1 Definition su crochidare o crocolare chi faet sa màdria angiada candho si acostit ccn. a is prochedhos (ma si narat fintzes de porcu bastat chi siat candho crócolat papandho o tzatzau, e si narat de sa pudha puru) Synonyms e antonyms crochidare / calcarare 2. intè, intè sa pudha cracascendu: si bit ca at fatu s'ou! Scientific Terminology bga Etymon srd. Translations French grogner (en parlant de la truie) English to grunt Spanish gruñir Italian grugnire della scròfa German grunzen.

cradiàre , vrb: acradiare 1 Definition pònnere cràdios, puntedhos de canna in su terrenu, unu in filu de s'àteru, po pastinare bíngia, prantare matas e àteru; pònnere s'arraiga a sa cosa prantada (es. pisu, tamatas) po dha mantènnere arta de terra o no dha mòvere su bentu Synonyms e antonyms insignare / acerbonai, apalonae, apichetare, arradicare, arrochitare, impalai Sentences innantis de pastinare, sa terra si cràdiat Etymon srd. Translations French piqueter, placer des piquets de grève English to stake Spanish jalonar Italian picchettare German abstecken.

craduschiàre , vrb Definition borroinare de su bentu Synonyms e antonyms frusiai, muizare Sentences su bentu est craduschiandhe ◊ allegat craduschiandhe ca bastat! ◊ candho tronaiat su monte Bàrdia fist tue craduschiandhe dae innedha!… Translations French siffler (en parlant du vent) English to whistle Spanish silbar Italian sibilare del vènto German pfeifen.

cramàri , vrb Definition pònnere in giustítzia a unu po calecuna diferéntzia o iscórriu Synonyms e antonyms carelare, tzitare Translations French citer en justice English to convene Spanish citar en juicio Italian citare in giudìzio German gerichtlich verklagen.

crarósu , agt: acrarosu Definition nau de logu, chi essit, faet a ispuntone, a bica de ue si podent bíere a craru logos atesu (e faet a dhu bíere de atesu) Sentences inie che at un'orroca, una punta, crarosa meda ◊ Piscinioi non si fut pràxia: fut tropu crarosa a sa bia manna e non boliaus èssi bias ◊ si biet de atesu ca est in logu crarosu ◊ est che bítula in sos puntos prus crarosos, abbaidandhe Etymon srd. Translations French bien visible English open to Spanish bien visible Italian espósto German gut zu sehen.

craspuàre , vrb Definition pinnigare, furare totu Synonyms e antonyms afufai, arpiai, arrapagnare, arrapare 2, aungrare, furai, inghitai, irrobbare, runtzinare, sdorrobbai Sentences paso sas carres subra de sa terra craspuada (G.Orgolesu) Translations French piller, dévaliser English to sack Spanish saquear  Italian saccheggiare, spogliare German plündern.

crastinàre, crastinàri , vrb Definition tirare a longas, tirare agoa, lassare istare su de fàere a un'àteru tempus; trampistare su tempus faendho calecuna cosa? / èssere, portari una cosa cràstina cràstina = tirai a cò, tirare a longas, tasire Synonyms e antonyms atrassai, pellongare, rebusare 1, tasire, trancire 2. chie tenet carchi cunzaedhu su prus de su tempus si lu colat irfenandhe o crastinandhe àteru (G.Piga) Translations French différer English to defer Spanish rezagar, aplazar Italian procrastinare, rinviare German verschieben.

crastulài, crastulàre , vrb Definition istare naendho a s'afaiu de s'unu e de s'àteru cosas chi no dh'important, cricare is chistiones angenas Synonyms e antonyms allicuterai, afoghilare, chiscuzare 1, contularjare, criticai, leuterare, lorodhare, naravegliare, pistizonare, zudicare Sentences funt andaus a foras a pigai friscu e a crastulai! ◊ fimus restatos fenas a note crastulanne Etymon srd. Translations French potiner English to gossip Spanish chismorrear, cotillear Italian spettegolare German schwatzen.

cratzài , vrb Definition acostire terra a is fundhos de sa cosa prantada, coment'e carragiandho su truncu Synonyms e antonyms acarragiai, assacarrare | ctr. scraciai Scientific Terminology msg Translations French butter English to earth up Spanish recalzar, aporcar Italian rincalzare German stützen.

cravillài, cravillàre , vrb: crivillai Definition pònnere craos, firmare cun craos Synonyms e antonyms craitare, incravare, puntzare | ctr. ilgiaitare Sentences pòberus Cristus, afuetaus e cravillaus de tírria e prepoténtzia! ◊ dh'ant postu in gruxi: sa mamma atitendi e issus cravillendi!◊ sas tàulas cravilladhas bene!◊ s’aremigu ti at cravillau dógnia punta de ossu e su coro Etymon ctl. clavillar Translations French clouer English to nail Spanish clavar Italian inchiodare German nageln.

crazugài , vrb Definition gherrare e betare a terra a unu, lòmpere a iscúdere o aungare s'unu a s'àteru Synonyms e antonyms atzuntzudhare, carrabbugliai, carrabbusai, lòmpere, tipiliare, trifiare Sentences gei si crazugant, custus, lah! ◊ is féminas si funt crazugadas: no abbastàt chi si funt fuedhadas mali! Translations French se battre, en venir aux mains English to come to blows Spanish pelearse Italian azzuffarsi German aneinandergeraten.

creài , vrb: creare Definition fàere o imbentare a nou, nau mescamente de s'operare de Deus Translations French créer English to create Spanish crear Italian creare German schaffen.

creàri , vrb: criai 1 Definition serrare a crae, friscare un'apertura Synonyms e antonyms acràere, acraitare, afriscare, clare, imbarcionai, incraedhae, increari | ctr. screari, scriedhai Sentences cria s'enna debressi! ◊ no potzu fai su letu ca sa sala est criada! ◊ sa buca sua oi est unu portali criau Etymon srd. Translations French fermer à clef English to lock Spanish trancar Italian chiùdere a chiave German verschließen.

crebulàre , vrb Definition su si tzacare o filare de is cosas Synonyms e antonyms afilai, cheprinare, ischerchedhare, iscrafangiai, sacai 2. fit chena piòere paritzos annos e sa terra fit tota crebulada e sica Etymon srd. Translations French crevasser English to crack Spanish agrietarse Italian screpolarsi German aufspringen.

crèdere , vrb: crèere, crei, crèiri, crere, creri, crètere Definition su àere, tènnere fide in Deus, su giare fide a unu, a calecuna cosa chi no si ndhe ischit o connoschet cun seguresa (ma si narat fintzes po cosa o persona connota, coment’e chi custu no bastet e si tèngiat bisóngiu de una cunfirma); pentzare calecuna cosa chentza ndh'èssere seguros, ischire a pentzamentu; rfl. (ma rfl. s'impreat fintzes cun o po s'àteru significau) pentzare de èssere de importu meda, fàere tropu càrculu de sèi etotu, crèdere de èssere prus de su chi unu est / ind. pres. 1ˆ p. sing. creto, 2ˆ p. sing. cretes, cres, 3ˆ p. sing. cretet, 2ˆ p. pl. credites, 3ˆ p. pl. crent; ind. imp. 1ˆ p. sing. criemu, 2ˆ p. sing. criesta; impr. 2ˆ p. sing. crè! (cree, crede, crei!), 2ˆ p. pl. creais!; cong. pres. 2ˆ p. sing. cretas, 3ˆ p. cretat, 2ˆ p. pl. credetas, cretedas; pps. créitu, crétidu, crétiu, ger. cretendhe, creindhe, criendi Synonyms e antonyms penciai Idioms csn: èssere malu a crere = chi no creit, chi no bollit crèiri (itl. incrèdulo), ma fintzas chi est cosa chi no si podit crèiri; èssere crè no crè = pagu cumbintu; cosa 'e crere!… = no est cosa de bi crere, no podet èssere gai!; èssiri cosa de no crei = de no pòdere crere, ma fintzas manna meda; creo! = (candho lampat o tronat), fuedhu chi narant unu pagu timendi e invochendi a Deus; gei dhu creu!… = est própiu gai, a seguru est comente ses nendhe; crere su bisonzu a unu = crèiri ca tenit diaderus abbisóngiu; no lu creia mai chi… = itl. non avrei mai creduto che… Sentences oe est die mala, no cretas, no! ◊ tantas cosas si agatant in su mundhu e dognunu las cret a modu sou (Prantaferru)◊ e chini dh'iat a èssi crétiu ca dhi podiat praxi una madrafa cumenti a tui?!…◊ cussos no crent ne in Deus e ne in Santos ◊ candho creias chi fist arrivendhe ti fist pagu prima incaminadu ◊ no si crieus mancu nosu etotu, de su mali chi teneus ◊ no cretas in sonnus! ◊ criendi chi sa mama fut maca, est andada anch'e su babbu ◊ no mi credezas una criatura! ◊ credide in su Segnore Deus vostru! ◊ credíamus chi fis tue benenne 2. ite ti cres, chi so de cussa ratza?! ◊ crè a mie! ◊ e ita si creit ca seus, ca narat cosas chi no istaint in pei?! ◊ chini si creit de sarvai sa vida, si dh'at a perdi ◊ no si at a crètere de àere postu gradu, no?! ◊ dh'apu a podi iscí: dhoi seu passada innantis de tui, ita ti creis?! 3. dèu seu maba a crei, si no biu cun is ogus mius ◊ cosa de crere, como, chi una criadura podet fàghere totu cussu disacatu!…◊ za lu creo chi mànigat, si ndhe li daent: est famidu che ruga! ◊ portamu unu picu cosa de no crei! 4. tzertos nanos si crent zigantes ◊ bos creides intelligentones meda, bos creides! ◊ bae innorobbona, za si cret pagu: lu saludas e mancu ti rispondhet! 5. za mi lu creides su bisonzu, tres oras abboghinendhe e bois nudha!…◊ za nos lu creides, bois, su bisonzu!…◊ gei ti dhu creu ca ti dispraxit su dannu chi as tentu! Surnames and Proverbs prb: sa brenti prena no creit a sa brenti isbuida Etymon ltn. credere Translations French croire, imaginer English to believe, to suppose, to imagine Spanish creer, opinar, imaginar Italian crédere, suppórre, opinare, immaginare German glauben, meinen.

cremàre , vrb Definition abbruxare su mortu po chistire solu su chinisu Translations French incinérer English to cremate Spanish incinerar Italian cremare German einäschern.

crentiàre , vrb: crentzare Definition fàere créntias, a créntias, a marcos, imbrutare cun tacas Synonyms e antonyms ammaciae, fèrrere, ibbecare, pistare Sentences apo crentiatu totu sa tiaza chin custa cosa 2. sa cornitze de cussu cuadru est nighedha, crentzada de s'umididade de tantos annos (C.Musio) Etymon srd. Translations French contusionner English to bruise Spanish abollar, machucar Italian contùndere German prellen.

crèscere, crèschede, crèschere, crèschi , vrb: cresci, crèsciri, crèssere, cressi Definition fàere mannu, prus mannu de carena, de tempus, de númeru, fàere o essire de prus; aciúnghere o cambiare calecuna cosa a su chi s'ischit Synonyms e antonyms abbundiri, acrèschere, ammanniae, annúnghere, aumentare, incarie, ispeleare | ctr. ilminorigare, menguai, miminare, torrae Idioms csn: segare su crèschere a unu = nòghereli a unu puntu chi no bi creschet prus, frimmare sa créschida; èssere macu segadu ’e crèschere = bambiocu, pagu sàbiu Sentences sa matixedha est crescendi dereta ◊ sa carena nostra creschet fintzas a passadu sos vinti annos ◊ sos pisedhos sunt creschindhe meda ◊ sa bidha at créschidu de milli a duamiza abbitantes ◊ cressent sos sambenaos novos, in bidha ◊ s'abba est creschindhe in s’isseta ca bi at prus pressione ◊ su bentu fit andhendhe e creschendhe ◊ is dentes a sa brebè ndhe dhi funt caladas e no torrant a crèscere ◊ orzu e trigu torrant a crèschede in sos montes de Austis ◊ in d-unu mese sa pitzinna no at créschidu nudha 2. a cussos chi bi tenent in domo lis ant créschidu sa pesone ◊ ant crésciu su pani 3. custa est cosa créschida! ◊ nara su zustu, no bi la crescas tue pro ti ndhe ríere! ◊ candho narat una cosa isse sempre la creschet 4. dae pitzinnu minore sa birgonza l'aiat presu sas arcadas in su crèschere ◊ si ti aferro ti sego su crèschere! ◊ su tropu triballu a minore l'at segadu su crèschere Etymon ltn. crescere Translations French grandir, accroître, augmenter English to grow, to increase Spanish crecer, aumentar, acrecentar Italian créscere, accréscere, aumentare German wachsen, vermehren.