costumínu , nm Definition
bestimentu po intrare a s'abba, in mare
Sentences
sa zente in s'ispiàgia est totu in costuminu
Scientific Terminology
bst
Translations
French
maillot de bain
English
swimsuit
Spanish
traje de baño
Italian
costume da bagno
German
Badeanzug.
coxíbi, coxíli , agt Definition
nau prus che àteru de laore, chi est de còere, bonu po còere; chi est de bonu cotu; nau de ccn., chi si lassat pigare comente bolent is àteros, chi adduit tropu a s'àteru
Synonyms e antonyms
coidore,
coili 1
| ctr.
gremedhu
Sentences
loris coxibis sunt totu sos laores bonos a còghere pro sa zente gai etotu comente si collint, chentza maghinados: fae, prisuci, basoludundhu, e gai
Etymon
ltn.
cocibilis
Translations
French
facile à cuire
English
something to cook,
that is easy to cook
Spanish
para cocer
Italian
da cuòcere,
che cuoce facilmente,
cottóio
German
zum Kochen,
einfach zu kochen.
cubòne , nm: cuboni,
cupone,
cuponi Definition
carrada manna a unu fundhu (cuponi isciundau) o fintzes genia de bàrcia adata po pònnere s'àghina istrecada a budhire po fàere su binu: fintzes carrada etotu
Synonyms e antonyms
budhidórgiu ! carrada,
cua 1
Idioms
csn:
pònnere sa ua catigada in c. = incubonare; bogare su mústiu de su c. pro lu pònnere in sa cuba = iscupu, iscubonare; dare c. a sa ua = lassare sa ua catigada in su cubone a budhire unu tantu de tempus; èssiri unfrau coment'e cuponi = ufradu a casidhu, dispiàghidu, annicadu meda
Sentences
su mústiu budhit in sos cupones ◊ a su mústiu si li podet dare prus o prus pagu cubone, segundhu su binu chi si cheret fàghere ◊ su mústiu in su cuboni tocat a dhu murigai unas cantu bortas
Surnames and Proverbs
smb:
Cuboni
Scientific Terminology
stz
Etymon
srd.
Translations
French
grande cuve de fermentation
English
big vat
Spanish
tina
Italian
gròsso tino da vinificazióne
German
großer Weinfaß.
cuégliu , nm Definition
tira de cosa, coment'e unu collu biancu de pònnere in su tzugu, in su bestimentu de is preides
Synonyms e antonyms
ballona
Scientific Terminology
prdc
Etymon
spn.
cuello
Translations
French
col romain
English
neckband
Spanish
collarín,
alzacuello,
gorjal
Italian
collare da prète
German
Halsbinde.
dàe , prep: dai,
dea 1 Definition
foedhu chi si ponet ananti de númenes o pronúmenes prus che àteru inditandho s'idea de istesiare, de fàere diferéntzia (de logu e de tempus), o fintzes po inditare sa càusa / a dae Deus chi… = gràtzias a Deus chi…
Synonyms e antonyms
de
Sentences
istesiadebboche dae a mie! ◊ andhadebboche da'inoghe! ◊ dae candho che sezis? ◊ custa est cosa chi si guastat dae oe a cras ◊ da'ite si l'ant leada a si brigare? ◊ dea innoghe che depes istupare! ◊ is margianes nessunu che dhos bogat dea sa tana ◊ seo dea sèmpere amante de sa cultura sarda ◊ calecunu amigu benit dea foras ◊ issu benit dea duas a tres bortas a s'annu ◊ Nighele est grave, est dae mòrrere oe a mòrrere cras!
2.
dae pisedhu a pisedha no si ndhe cumprendhet nudha!
3.
a dae Deus chi sunt bibos…: no fit istau pejus si aiant àpiu bisonzu de su trapiantu?
4.
est mortu dai su dispiaghere
Etymon
ltn.
de ab
Translations
French
de
English
to,
from
Spanish
de
Italian
da
German
von,
aus,
vor.
de , prep: di Definition
medas bortas pronunciada e iscrita chentza sa /d/ (= ’e, cun aféresi de sa /d/), est foedhu chi si ponet innanti de un'àteru (nm., prn., vrb.) po inditare totu impare: a) a chie apartenet o pertocat una cosa; b) s’arraighina, su logu, su tempus a ue apartenet unu o una cosa (ma fintzes in su sensu de bènnere, istesiare, durare), s'argumentu o chistione chi si giughet chistionandho, sa genia de una cosa, su materiale chi faet sa sustàntzia de una cosa; c) sa càusa chi at fatu naschire un'efetu, d) in maneras de nàrrere chi podent inditare fintzes una calidade; e) aina, su chi serbit po fàere calecuna cosa; cun avb. o àteras prep. faet àteros avb. e àteras prep., cun is infinios faet prop. dipendhentes implícitas. A sa campidanesa, si agatat ainnanti foedhos chi cumènciant cun /a/ o cun /o/, a logos dha càmbiant a di: si est fatu di òru, est di aici. Iscriendho cumbenit méngius a dha regularizare chentza elisione (aféresi), si no est po bisóngiu precisu de métrica in poesia, e chentza àteru cambiamentu ca giai si narat in totu su sardu ateretanti bene de
Synonyms e antonyms
dae
Idioms
csn:
de a mie, de a tie, de a isse, de isse = meu, tou, sou; de pro isse = dae se, desesi; tocai de fusti, tocai de perda = iscúdere a fuste, a pedra; a su de intendher gai… = intendhidhe gai, candu at inténdiu aici…; no de… ma peri, puru, fintzas… = no isceti no…, no solu no… ma fintzas…; unu manígiu meda connotu de totu su sardu est su cuncordu de su prn. "ndhe, ndi" postu innantis (e fintzas apustis!) de nàrrere unu nm. o fintzas verbu, chi po cussu si precisat cun sa forma "de + nm./vrb.": sos preíderos no si ndhe ponent prus de àbbidu ◊ de casu no bi ndh'amus ◊ no ndi bollu, de cussu! ◊ ganas ndi tenis, de andai?
Sentences
custa est sa domu de fradi miu ◊ fillu de chini ses? ◊ teniat unu personale fatu a manu de Deu ◊ custa est pira de ierru ◊◊ de aundi ses aproviau? ◊ seu de Castedhu ◊ baidindi de s'ananti miu! ◊ dh'at passau de parti a parti ◊ dhu pigu de bàsciu o de pitzus? ◊ est che faladu de sas aeras ◊ pariat benendi de s'inferru ◊ de su cantu est, babbu tou? ◊ drommu de is tres a is cuatru ◊ de candho che sezis, inoghe? ◊ bandu de innòi a ingui ◊ innantis de faedhare, pessa! ◊ est duradu de Pasca a sant'Istèvene ◊ dh'abetaus de oi a cras ◊ s'olia nos at a essire de bàtoro a chimbe maghinadas ◊ de oi bau narendi "Mai prus non si biu"
2.
cussos sunt contos de segamigasu ◊ de ite bos interessades, bois? ◊ de chini ses fuedhendi? ◊ Mereu at iscritu poesias de amore e de rebbellia ◊ est un'iscannedhu de férula ◊ cussa cosa dh'apu posta apitzus de sa mesa ◊ chentza de cussu no podimus fàghere nudha ◊ chentza de nudha no ti lasso
3.
at batidu una fasche de linna ◊ ita bolis, de custu o de cudhu? ◊ sos líbberos sunt fatos de pabilu ◊ at cotu macarrones de patata ◊ at fatu duos pischedhos de casu ◊ Antoni est un'ómine de cabbale ◊ custa est una mata de olia ◊ est lezindhe a lughe de candhela ◊◊ s'est mascadu de pane, de abba, de sonnu
4.
no poto istare de sos dolores ◊ de comente l'at leadu l'at fatu rúere ◊ chi no fut de cuss'ómini mi nd'iant furau totu ◊ inoghe no si che parat de su fritu ◊ est istontonau de su fadiori e de su sonnu ◊ est cassidu de su sidi ◊ Rosa est ancora marària de is ballus ◊ sa campana fit betza de s'impreu
5.
tocat de nai ca…◊ bisonzat de andhare ◊ so sanu de pòdere tribagliare ◊ sunt dies bellas de fàghere faina ◊ est unu poeta de ammentare ◊ est ora de andhare ◊ cosa de crere, como, chi una mama mazat una criadura malàida!…◊ custa est cosa de valori ◊ no nc'est nudha de papai? ◊ tenzo sa màchina de cosire ◊ cussos sunt logos de disisperu ◊ cosa de macos, a fàghere gai! ◊ faedha de ómine, como, za che ses mannu! ◊ custa est un'aina de segai ◊ ci dh'as giau peràula de pobidha ti dhu pogno in precetu: leadidha! ◊ est un'ómine de paràgula
6.
peri sas ragas, no de sa robba, ti che aiant pinnicau si no fit istau pro mene! ◊ no de ndhe balanzare, de dinari, ma che ndhe ispendhet puru!
7.
arguai de tui! ◊ pòberu de mimi chi seu malafortunau!
8.
andhat bene de goi ◊ no mi lessis de aici ◊ si est móidu de botu ◊ at postu sos matones de ata ◊ segai a unu de tressu ◊ at fatu de pressi (debressi)
9.
ocannu est annada de olia ◊ est annada mala de cariasa ◊ annada bona de trigu ◊ est unu pudhighinu de naschidorzu ◊ dí de basca, de frius, die de bentu, de abba, note de iscuru, de luna, die de sole ◊ isfortunada, mama de dolore! ◊ no tenzo isterzu de late ◊ custu est mastru de ferru, cudhu est mastru de linna
Etymon
ltn.
de
Translations
French
de
English
of,
at,
to,
from
Spanish
de
Italian
di,
da
German
von,
aus.
demèda , avb Definition
de tempus, de ora meda, de meda tempus a custa parte
Synonyms e antonyms
daora
Sentences
demeda est chi l'aimus acontzu cussu traste… torra segadu est!
Etymon
srd.
Translations
French
il y a beaucoup de temps
English
a long time ago
Spanish
desde mucho
Italian
da mólto tèmpo fa
German
längst,
seit langer Zeit.
desèi , avb: desesi (desèsi,
desési)
disesi Definition
de sesi: sentza s'agiudu de nemos, a solu (s'impreat cun css. persona e númeru: camino, caminas, caminat, caminamus, caminades, caminant desesi), chentza chi nesciunu si dh'apat cumandhau / lassare a unu desesi = lassàrelu istare, lassaidhu a pèrdiri
Synonyms e antonyms
isseissè,
passei,
peresè,
perisse
/
cdh. daparedhu
Sentences
no bastat ca su soli intrat desesi dh'as artziau s'aliotu puru! ◊ desesi si che isparant sos cannones!… (C.Buttu)◊ is cincuanta francus po su cínema mama mi dhus donàt desèi
2.
lassàelu desesi: no bos segheraes chi est nighedhu de cantu est cotu?! ◊ làssalos desesi: no los sigas a intriscare! ◊ làssami desesi, no so in chirca de zogos! ◊ cussa cosa la fato desesi, chentza chi mi fortzet neune
Etymon
srd.
Translations
French
spontanément
English
by oneself,
spontaneously
Spanish
de por si,
solo
Italian
da sé,
spontaneaménte
German
allein,
spontan.
fàlce, fàlche , nf: falci,
falle,
farce,
farche,
farci,
fartze,
frache,
fraci Definition
ferru de messare, aina ligera segante po messare laore a una manu (a dentighedhas minudas e finedhedhas) o fintzes erba (a lama prus larga e chentza dentes): dhue at logu chi dhi narant sa alle = sa falle / is partes de una frache funt: su codhu (bona parte de sa frache), su bicu o punta, s'atza, su spigoni chi s'intrat in sa màniga a ue si pigat; fraci furistera = frullana, po messare fenu, de pigare a duas manos; corpu de farche = isfalchiada
Synonyms e antonyms
messadolza
Sentences
si benis a messare, po frache gei ndh'aus a agatare!◊ candu su soli fut artu, sa fraci in is manus de is messadoris si fiat prus grai ◊ s’intendhiat sa fríghida de sas farches messendhe ◊ s'ómini si ponit in manu sa fraci, poita est lómpiu su tempus de sa messi
Surnames and Proverbs
smb:
Falche, Farchi, Farci, Fracci
Scientific Terminology
ans
Etymon
ltn.
falce(m)
Translations
French
faucille
English
sickle
Spanish
hoz,
guadaña
Italian
falce da miètere
German
Sichel.
fermesílicu , nm: fermisílicu Definition
su greme chi faet sa seda
Synonyms e antonyms
sílicu
Scientific Terminology
crp, bombyx mori
Translations
French
ver à soie
English
silkworm
Spanish
gusano de seda
Italian
baco da séta
German
Seidenraupe,
Seidenwurm.
fía , nf: fiba,
fila 1,
fira Definition
genia de ispaitu forte finivini po cosire orrobba / soga de f. = cabu de filu
Synonyms e antonyms
filu
Sentences
lah, custa est fia forti po cosiri! ◊ candu torru mi ammostas totu sa fiba chi as annuau ◊ cussu bendiat de totu: zigarrus, tabbacu, agus, fila po cosiri cunserva e pasta…
Scientific Terminology
trp
Translations
French
fil à coudre
English
sewing thread
Spanish
hilo para coser
Italian
filo da cucire
German
Zwirn.
fridúra , nf: frighidura,
frigidura,
fritura,
frixidura 1 Definition
su fríere, nau fintzes de un'ispétzia de abbruxore; erbas de fríere po cundhimentu (predusèmene, chibudha, mairana, e àteru); papare fríssiu / frituras de carrasegai = catas, tzípuas
Synonyms e antonyms
frimentu,
frintura,
frissidura
/
cunfigimentu
/
abbrugiore,
pissiori
2.
a su minestrone bi cheret fridura ca li daet sabore ◊ in s'ortighedhu nos ponimus totu sas friduras prantadas
3.
cuncodra una bella sartàina de fritura ca invitaus a fradis mius a prandi! ◊ in sa sartainedha si fait una frixidura cun lardu e cibudha
4.
sa fridura de sos ojos mi est bochendhe
Etymon
srd.
Translations
French
grésillement,
fines herbes
English
frying,
seasoning aromatic herb
Spanish
chirrido,
hierbas para guiso
Italian
friggìo,
èrbe da condiménto
German
Brodeln,
Kräuter (Pl.).
gèa 1 , nf: cea 1 Synonyms e antonyms
aeda,
beda,
biarava
Scientific Terminology
rbzc
Etymon
itl.l
giaea
Translations
French
bette,
betterave sucrière
English
chard,
beetroot
Spanish
acelga,
remolacha
Italian
biètola,
barbabiètola da zúcchero
German
Mangold,
Zuckerrübe.
ghilípuru , nm Definition
su fermesílicu ingendrau ancora dormiu totu imbodhigau in sa napa
Synonyms e antonyms
drummiciolu,
mamaesonnu,
sónniga,
sonnighita
Scientific Terminology
crp
Translations
French
chrysalide du ver à soie
English
silkworm pupa
Spanish
crisálida
Italian
crisàlide del baco da séta
German
Puppe.
giogànte , nm: zogante Definition
chie faet giogos po fàere erríere, po ispassiare
Synonyms e antonyms
gioghista,
zocalleri
Scientific Terminology
prf
Translations
French
clown
English
circus artist
Spanish
artista de circo
Italian
artista da circo
German
Jongleur.
gortédhu , nm: gurtedhu,
gutedhu Definition
genia de aina segante a un'atza de pigare a una manu, mescamente impreau in coghina, in mesa; in is ògronos po magiare su linu, genia de màniga fata cun duas tàulas chi calant de atza in is imbagas de sa càscia / partes de unu gurtedhu: sa màniga, s'atza, sa punta, su tolu; genias de gurtedhos: de buciaca, de mesa, de iscroxai animalis, de crastai, de innestai; gortedhu sbucau o ingurdu = irmarradu, totu marras, chi no segat; g. assarretau = cun s'ata a dentighedhas
Synonyms e antonyms
boltedhu,
leputzedhu
Sentences
est abboxinendi che animali tocau de gortedhu! ◊ su pani dh'at segau a gortedhu ◊ sciadau, una giovunedha boit: gei no boit mancu un'istichida de gortedhu, no!…
Scientific Terminology
ans
Etymon
ltn.
cultellus
Translations
French
couteau
English
knife
Spanish
cuchillo
Italian
coltèllo da tàvola
German
Tischmesser,
Küchenmesser.
ilfiòdha , nf: infiodha,
isfiodha,
isfiodhe Definition
genia de busciuca chi si ndhe artzat in sa pedhe, prena de abbadúgia, po abbruxadura o maladia
Synonyms e antonyms
bobbollonca,
bollonca,
bubbulica,
buciuca,
bulluca,
bumbulla
/
fiodha,
freadura,
ingheta,
iscardidura,
isciota,
piticada
Translations
French
cloque,
ampoule,
bulle,
vésicule
English
blister
Spanish
ampolla
Italian
bólla da ustióne,
flittèna
German
Blase.
innedhúe , avb Definition
in nedhube, in logu perunu
Synonyms e antonyms
nedhube*
Translations
French
nulle part
English
nowhere
Spanish
en ningún lado
Italian
da nessuna parte
German
nirgends.
irgàbbu , nm: isgabbu Definition
genia de marchighedhu, fossitedhu, chi si faet a is bardúfolas cun calecuna punta; genia de fossitedhu chi in sa pedhe abbarrat de sa fruschedha de sa pigota, marcu, singiale de unu male, de dannu
Synonyms e antonyms
iscabbu
/
ciarolu,
cocone 1,
fítulu,
majodha,
pizolu 1
/
cdh. smarroculata
3.
oje est morta Zigliana: cantu ne dat irgabbu!…
Translations
French
cicatrice de pustule de la variole
English
variolous pustule scar
Spanish
picadura de viruela
Italian
cicatrice da pùstola vaiolósa
German
Pockenausschlag.
iscampiàre , vrb Definition
andhare o essire a bíere, o fintzes po si giare a bíere (nau de s'aera, ispalatare, iscrarire); bíere de atesu / iscàmpia sa conca! = boga sa conca!, incàradi a bídere!
Synonyms e antonyms
acarare,
acerare,
acherare,
acontrare,
acrarare,
afacare,
bídere,
cumparire,
essire,
imbraconare,
incarai,
inciarare,
ingiarare
/
ispalaciae
Sentences
si est aperta sa zanna e tandho est iscampiada issa ◊ erisero est iscampiada un'ànima dolimorjosa a mi nàrrere de bènnere ◊ sas crocas iscàmpiant apenas cumintzat a pròghere ◊ su sole onzi tantu iscampiabat dae palas de sas nues ◊ ti torras a iscampiare e ti amus a dare sa risposta ◊ si s'aera s'iscàmpiat in bonu essimus
2.
mai in sa vida si torret a iscampiare! ◊ mai s’iscàmpiet su triballu: como mi paso! ◊ las ant iscampiadas dae tesu, a issas
Etymon
srd.
Translations
French
se montrer,
apercevoir dans le lointain
English
to lean out,
to perceive in the distance
Spanish
asomarse,
divisar
Italian
affacciarsi,
scòrgere da lontano
German
sich zeigen,
erblicken.