intibbíri , vrb: intipie,
intipire,
intipiri Definition
essire o fàere cracu, istrintu, prènnere a isticu, tzatzare puru; fintzes tupare, a logos serrare (ma no deunudotu) un'apertura, o apèrrere unu pagu
Synonyms e antonyms
istibbire,
stibbai
/
apabaglionare,
impipai,
tapire,
tipiri
/
tupai
| ctr.
illascare
Sentences
su logu est intibbendudedhu de bellesa ◊ su tziu si at intipiu sa bértula de ebra ◊ is nuis s'intipint e calat s'iscuriu ◊ su sacu de sa palla cica de dhu intipiri
2.
est unu boscu intipiu ◊ unu chelu est intipiu de istedhos
3.
intipiri un'istampu me in su muru
Etymon
srd.
Translations
French
épaissir,
devenir touffu,
taller
English
to thicken,
to tiller
Spanish
entupir
Italian
infittire,
infoltire,
tallire
German
dichter machen,
dicht werden.
intrassíre , vrb Definition
pigare o pònnere trassas, essire o fàere furbu
Synonyms e antonyms
ammassimare
Etymon
srd.
Translations
French
devenir rusé
English
to sharpen s.o.'s wits
Spanish
espabilar
Italian
scaltrire
German
schlau machen,
schlau werden.
intrementíre , vrb Definition
coment’e dormire, nau de arremu chi, po comente istat postu male, s’informigat o abbortigat
Synonyms e antonyms
addrommentire,
iformicare
Translations
French
engourdir
English
to make torpid
Spanish
enturbiar
Italian
intormentire
German
gefühllos machen.
irbianchíre , vrb: isbianchire,
isbianchiri Definition
fàere biancu, prus biancu, prus craru, essire biancu cambiandho colore: nau de su pilu, essire canu, arbu
Synonyms e antonyms
ilbiadire,
iscolorire
/
incanire
Sentences
sa pira, candho lompet, de birde porrale irbianchit
Translations
French
blanchir
English
to become white
Spanish
blanquear
Italian
imbianchire
German
weiß machen.
irfrezàre , vrb: irfreziare,
isfregiare Definition
fàere o pònnere istrúpiu, guastare o fàere dannu a unu, a una cosa, de pàrrere fintzes légiu, lègia
Synonyms e antonyms
iscempiai,
slegiai,
strupiai
Translations
French
balafrer
English
to disfigure
Spanish
dejar marcado,
rasgar
Italian
sfregiare
German
eine Schmarre machen.
irrenàre , vrb Definition
fàere male, a dolores, a is errigos, a su tretu de sa grughe de is crogas, in s'ischina, fortzare tropu is errigos
Synonyms e antonyms
iderrigari,
illumbai,
illumbedhare,
isarrigai,
iscrocare 1,
isderenare,
schinai
Sentences
si li lompet a fuste l'irrenat ◊ totu cussu tzaponzu l'at irrenadu
Etymon
srd.
Translations
French
éreinter
English
to weary
Spanish
desriñonar
Italian
direnare
German
lendenlahm machen.
irrutiàre , vrb Definition
trebballare sa terra de no èssere prus unu rutiu
Synonyms e antonyms
rúpere
Sentences
cherzo sa terra mia pro l'irrutiare e la pienare a binza e àrvures de olia
Translations
French
défricher
English
to break up
Spanish
roturar
Italian
dissodare
German
urbar machen.
irtopiligàre , vrb Definition
fàere a tzopu
Synonyms e antonyms
assopiai,
atopigare,
atopire,
intopare,
intopigare,
intopire
Etymon
srd.
Translations
French
rendre boiteux
English
to lame
Spanish
dejar cojo
Italian
azzoppare
German
Lahm machen.
isarrigài , vrb Definition
fàere male, pònnere dolore a is errigos (tretu bàsciu de s'ischina)
Synonyms e antonyms
iderrigari,
illumbai,
illumbedhare,
irrenare
Etymon
srd.
Translations
French
éreinter
English
to break the back of (s.o)
Spanish
desriñonar
Italian
direnare
German
lendenlahm machen.
iscamurriàre , vrb Definition
giare una briga
Synonyms e antonyms
afrontai,
agiostrare,
atzuridare,
cadojare,
rumbicare,
istidingiai
Etymon
srd.
Translations
French
réprimander
English
to reprimand
Spanish
reprochar
Italian
rampognare
German
Vorwürfe machen.
ischerchedhàre, ischerchedhiàre , vrb: iscrachedhare,
iscrechedhare,
iscrechedhiare,
iscrechidhare,
iscrichiedhare Definition
apèrrere, tzacare, nau de unos cantu frutos chi de cantu funt prenos, bene lómpios, si aperit su corgiolu (figu, figumorisca, arenada): a sa figu chi faet deosi dha narant iscrita, iscrachedhada
Synonyms e antonyms
crebulare,
scaravangiai
Sentences
s'ischerchedhat sa méndhula candho est lómpia ◊ bella, custa figu: si est totu iscrachedhendhe de cantu est cota e crispa ◊ dogna pane si unfràt e s'iscrichiedhàt
2.
sa madrighe canno est bene pesada est totu iscrichiedhada ◊ sas pedras postas a tríbide in su fogu si sunt ischerchedhiadas e iscantadas
Translations
French
crevasser
English
to crack
Spanish
regañar
Italian
screpolare
German
rissig machen.
isciringàre , vrb: scingrai,
tziringare Definition
fàere calecuna cosa a isciringa in su sensu de samunare o illimpiare un'arremu (es. busciuca), ma fintzes própriu de intrare meighina a sa carena; nau in cobertantza, fàere sufrire, agghejare, giare ifadu a unu
Etymon
srd.
Translations
French
introduire un cathéter,
importuner
English
to catetherize
Spanish
poner un catéter
Italian
cateterizzare,
clisterizzare
German
katheterisieren,
einen Einlauf machen.
iscrocàre 1 , vrb: iscrogare,
scrogai Definition
bogare de sa croga; segare, fortzare a tropu sa crughe de is crogas, segare s'ischina, fàere isfortzu tropu, istampare su corgiolu de s'ou (nau de is pudhighinos naschindho); nau cun tzacu, fàere impresse, cúrrere a fàere ccn. cosa
Synonyms e antonyms
iderrigari,
illumbai,
illumbedhare,
irrenare,
isarrigai,
iscrodocare,
isderenare
/
illutonare
/
bisestrare,
iscollare
Sentences
dae minore soe iscrocada e no apo pótiu arritzare prus! ◊ arratza da balentia… za no si est mancu iscrocau!
2.
sos puzonedhos ant iscrocau duas dies a oze ◊ sos ch'istóigas mentes si forrogant, sas lodes no isetes chi t'intreghent ca chin inzenzos su coro t'iscrogant! (P.Giudice Marras)
3.
no pesses chi s'est iscrocau pro azudare a tibe!
4.
custa fémina caminat topitopi, totu iscrogada!
Etymon
srd.
Translations
French
éreinter
English
to exaust
Spanish
derrengar,
deslomarse
Italian
slombare
German
kreuzlahm machen.
iscumbesciàre, iscumbessàre , vrb: scumbessai Definition
fàere o essire coment'e cumbessu, illumbau, cun sa camba móvia; bogare de pare
Synonyms e antonyms
illumbare
/
isconsiminzare
2.
sa màchina fit betza, giughiat prus ruinzu chi no lamiera, tota iscordigliolada e iscumbessada
Etymon
srd.
Translations
French
disloquer les hanches
English
to cripple
Spanish
derrengar,
deslomar
Italian
sciancare
German
hüftlahm machen.
iscuntentàre , vrb: scuntentai Definition
no giare su cuntentu, giare calecunu dispraxere
Synonyms e antonyms
discuntentai,
dispiàchere,
scrognai
| ctr.
cuntentai
Translations
French
mécontenter
English
to dissatisfy
Spanish
descontentar
Italian
scontentare
German
unzufrieden machen.
isperantziàre , vrb: sperantzai Definition
giare bonos ànimos, giare isperu o ibertu bonu
Etymon
itl.
speranzare
Translations
French
donner de l'espoir
English
to give hope
Spanish
esperanzar
Italian
dare speranza
German
jmdm Hoffnung machen.
issudhíre , vrb Definition
fàere intrare sudhu, fàere bènnere dúbbios
Sentences
su fàghere sou mi at issudhidu
Etymon
srd.
Translations
French
éveiller des soupçons
English
to make suspicious
Spanish
escamarse
Italian
insospettire
German
argwöhnisch machen.
issustantziàre , vrb: issustassiare Definition
pèrdere, fàere pèrdere o bogare sa sustàntzia, sa fortza; nau in cobertantza, cumbínchere, cullonare, o fintzes iscioloriare cun arrexonamentos chi no si cumprendhent
Synonyms e antonyms
illabare,
isolzighedhare,
lissiai
2.
mih no ti che issustàssiet cun sos illérios suos, mih! ◊ cun sos machines suos mi che at issustantziadu!
Etymon
srd.
Translations
French
appauvrir
English
to impoverish
Spanish
empobrecer,
agotar
Italian
depauperare
German
arm machen.
iterinàre , vrb: iterinerare,
itirinenare Definition
fàere una calesisiat cosa, sa chi tenet su númene chi no benit a mente in su momentu chi si foedhat
Synonyms e antonyms
bodalire,
intenantai,
nichelare
Etymon
srd.
Translations
French
faire,
combiner
English
to do
Spanish
hacer,
decir
Italian
cosare
German
irgendwas machen (Verb mit unbestimmter Bedeutung).
oriolàre , vrb Definition
pònnere o istare in oriolu, pònnere oriolu, pidinu, istare in pentzamentu po calecuna cosa chi si timet o chi si bolet
Synonyms e antonyms
abiolae,
acormulare,
apidinare,
arreolae,
contifizare
| ctr.
trascurai
Sentences
longu est s'oriolare sa die chi mi mancas! ◊ cumintzaiat a cumprènnere su mistériu antigu chi dae meda lu fit oriolenne
Etymon
srd.
Translations
French
préoccuper
English
to make anxious
Spanish
preocupar,
inquietar
Italian
méttere in ànsia,
impensierire
German
Sorge machen.