incrosirài , vrb: ingrusirai Definition
fàere bènnere disígiu de ischire
Sentences
no fiat dógnia chistioni chi arrennesciat a ingrusirai o fai arriri
Translations
French
intéresser,
intriguer
English
to make curious
Spanish
despertar la curiosidad
Italian
incuriosire
German
neugierig machen.
indepidài , vrb: indepidare,
ingepidai,
inghepidare Definition
pònnere dépidu, fàere bufos, pigare sa cosa de pagare apustis
Synonyms e antonyms
| ctr.
irdepidare
Sentences
e ita mi depemu, indepidai po ti acuntentai?! ◊ si est indepidau cun fusteti cun totu su dinai chi teniat! ◊ po fai custa domu mi seu ingepidau ◊ ant fatu sas cosas in mannu e si sunt indepidados ◊ is pòberos a bortas s'inghépidant po fàere sa festa (I.Patta)
Etymon
srd.
Translations
French
s'endetter
English
to run into debt
Spanish
endeudarse
Italian
indebitarsi
German
Schulden machen.
indevucàre , vrb: irdevucare Definition
istuvionare, fàere prus tuvuda una cosa coment'e pigandho o bogandho de su fundu, abbasciandho su fundhu
Synonyms e antonyms
afungurai,
aprofundai,
aprofundhire,
devucare,
irfungudare,
istuvucare,
stuvonai,
stuvulai,
tuvucare
Etymon
srd.
Translations
French
approfondir,
creuser,
caver
English
to hollow out
Spanish
ahuecar
Italian
approfondire,
incavare
German
tiefer machen,
aushöhlen.
infarraciài, infarratzài , vrb: infarrutzae,
infarrutzari,
infarrussai Definition
nau de sa linna bècia, agiummai coment'e fàere o essire a farra, guasta, totu istampada; foedhandho de fruta chistia, tzucorare a sola
Synonyms e antonyms
afarratzai,
afarrixedhai,
afarruciare,
irfarinare,
pipionire
Sentences
est fatu de linna bècia chi no infarratzat ◊ crepau siat, che doga infarraciara!
2.
sa figu sicà si papat candu est bene infarrutzà
Etymon
srd.
Translations
French
se vermouler
English
to be worm-eaten
Spanish
carcomer
Italian
tarlare
German
wurmstichig machen.
infeíre , vrb Definition
fàere feu, légiu
Synonyms e antonyms
afeai,
illegiri,
illegiare,
sbisuriai
| ctr.
imbellichinare,
imbellire
Sentences
in sa tana fiama tremulante t'infeit sa figura cadavérica (P.Casu)
Etymon
srd.
Translations
French
enlaidir
English
to make ugly
Spanish
afear
Italian
imbruttire
German
häßlich machen.
infinigàe, infinigài, infinigàre , vrb Definition
fàere prus fine, torrare o menguare sa grussària de sa cosa, ma fintzes is capacidades de sa carena, de sa persona
Synonyms e antonyms
afinai,
afinicare,
assilingare,
assutighilare,
conciumire,
fragiare,
ifiniare,
insutiligai,
irrussare,
isgumentare
| ctr.
ingrussai
2.
at a bivi turmentau de su surrúngiu fintzas chi at a mòrriri infinigau ◊ portu is manus infinigadas
Etymon
srd.
Translations
French
réduire,
user
English
to thin,
to wear out
Spanish
adelgazar
Italian
assottigliare,
logorare
German
feiner machen,
verbrauchen.
infolcàre , vrb: infulcare Definition
fàere o essire de prus, prus crispu; atzitzare, pònnere is unos contra a is àteros
Synonyms e antonyms
acadriare,
incrispai
/
ifurconare,
impuntzonare
Sentences
est pioindhe e bi at perígulu chi s'infolchet s'abba ◊ in custa chida infolcat su basolu
2.
istat semper infulchendhe sos àteros a si vindicare
Translations
French
épaissir
English
to thicken
Spanish
espesar,
azuzar
Italian
raffittire
German
dichter machen.
ingraíe , vrb: ingraire,
ingrairi Definition
fàere prus pesosu, prus grae, aciúnghere pesu; fintzes istare peus de salude
Synonyms e antonyms
aggravae,
impeorai,
ingrajai,
ingraonzare
| ctr.
illezerigare
Sentences
muzere mia si est ingraida ◊ prus ses ingraendi e prus ses timorosa! ◊ su coro meu como si est ingraidu
Etymon
srd.
Translations
French
alourdir
English
to make heavy
Spanish
recargar
Italian
appesantire
German
belasten,
schwer machen.
ingrasciàre , vrb prnl: ingrassiare,
ingratziai,
ingratziare Definition
pedire gràtzias, su si betare a pedire calecunu praxere, su si abbasciare a cricare s'agiudu angenu agiummai coment'e pedindho gràtzias
Synonyms e antonyms
avocai,
ingramesciare,
invocai
Sentences
tia Frantzisca si est ingrasciada a Nostra Segnora ◊ ingratziadí a santa Marina ca bis chi sa cosa càmbiat!
Etymon
srd.
Translations
French
gagner les bonnes grâces
English
to get on the right side of
Spanish
ganarse,
cautivarse
Italian
ingraziarsi
German
sich beliebt machen.
ingrujàre , vrb: ingruzare,
irrujare Definition
callentare su ferru (o àteru metallu) a puntu de essire orrúbiu; nau de cosas de papare (frutos), essire orrúbios, cotos, lómpios
Synonyms e antonyms
abbrigai,
arrubiai,
arrubiscai,
arrujire,
cardiare,
cardigiai,
imbudhidai,
irrujire,
orruviare
| ctr.
ifridare
Sentences
sas ancas si li fint pinnigadas e allorumadas che duos ferros irrujados ◊ pro còghere su late in su maninzone, antigamente, ingruzaiant pedras biancas e che las betaiant a mesu
2.
sa cariasa est irrujendhe
Etymon
srd.
Translations
French
chauffer au rouge
English
to make red-hot
Spanish
calentar al rojo
Italian
arroventare
German
glühend machen.
innoigài, innoigàre, innoigràre , vrb: innojare,
isnojare Definition
bogare de pare duos arremos, duos ossos in s'annoigadórgiu
Synonyms e antonyms
bocare,
ilgiogare,
illogare,
irbesciai,
irbièscere,
irdroghillae,
isconzare,
isgioghedhare,
scadrogai,
sciadhie
Sentences
zughiat sos ossos isnojados
Etymon
srd.
Translations
French
se déboîter,
se luxer
English
to dislocate
Spanish
dislocar
Italian
snodare,
slogare le òssa
German
gelenkig machen,
verrenken.
insaboriài , vrb Definition
giare o pònnere sabore a sa cosa
Synonyms e antonyms
assainetare,
issaborire
| ctr.
isaboriare
Translations
French
donner de la saveur
English
to flavour
Spanish
sazonar
Italian
insaporire
German
schmackhaft machen.
insambenàre , vrb: issambenare,
issambentare,
insangunai Definition
imbrutare de sàmbene
Synonyms e antonyms
insambentae,
insangrentare
Etymon
srd.
Translations
French
ensanglanter
English
to cover with blood
Spanish
ensangrentar
Italian
insanguinare
German
blutig machen.
insúndhere , vrb: isciúndhere,
isciúndiri,
isciúnnere,
issúndhere,
issundi,
issúnnere,
sciundi Definition
pònnere in s'abba, betare abba o cosas deasi apitzu; intrare a modhe in s'abba / pps. inciustu, insustu, sciustu
Synonyms e antonyms
abbagnare,
bagnai,
ifúndhere*,
isfúndhere
| ctr.
asciutai,
frobbire,
istrègere
Sentences
no podiant andai mancu a s'issundi sa limba in s'arriu ◊ rios e trainos insundhent sos poverinos suterrados fizos mios ◊ Gesús a Giudas oferesit unu bículu de pane ch'isciundhesit in su piatu (A.Loy)◊ s'abba no dhos isciunniat ◊ isciundendu sempri seus, pruendu sempri! ◊ cun totu custas nues, custu sero s'issundhimos! ◊ isciundhiosi sa cara ca bosi che ischidat!
Translations
French
baigner,
tremper
English
to wet
Spanish
bañar,
mojar
Italian
bagnare
German
naß machen,
eintauchen.
insurdài , vrb: insurdare,
insurdari,
intzurdai,
issuldare,
issurdare Definition
essire surdu, fàere pèrdere sa capacidade de intèndhere o fintzes aciapare pecu a origas
Synonyms e antonyms
insuldire
Sentences
su tremedheri de s’artiglieria insurdàt is origas ◊ non fut s’abba sa chi avio tímiu de prus, e nemmancu sos tronos chi m’issurdavant (M.Ladu)◊ su raju fit una luche ch'intzecaiat, sa trónita unu degógliu chi issurdaiat (M.Pira)◊ sa genti aferrat a Coitedha e dhu portat in panteus, a tzérrius de insurdai
2.
iscuru, no bos at cumpréndhiu: ch'est totu issurdau!
Etymon
srd.
Translations
French
assourdir
English
to deafen
Spanish
ensordecer
Italian
assordare
German
taub machen.
insutiligài, insutiligàre , vrb: issutilicare Definition
fàere prus fine, prus sútile, prus lébiu; menguare su papare o fintzes minimare su grassu in su papare
Synonyms e antonyms
afinai,
afinicare,
assilingare,
assutighilare,
infinigae,
isgumentare
| ctr.
ingrussai
Etymon
srd.
Translations
French
réduire,
amincir
English
to thin
Spanish
adelgazar
Italian
assottigliare
German
feiner machen.
insutzuligài , vrb Definition
batire fàmene, apetitu, disígiu, gana; fàere inchietare su cane
Synonyms e antonyms
agganire,
alluscai
/
airai,
arrannegai,
collobbiare,
inchietae,
inciulai,
infuterare,
intziminire,
suberiare
Etymon
srd.
Translations
French
aiguiser l'appétit,
donner l'envie (de),
agacer
English
to irritate,
to whet s. o.'s appetite
Spanish
despertar el apetito
Italian
stuzzicare l'appetito,
inuzzolire,
irritare
German
den Appetit reizen,
begierig machen,
reizen.
intebiài, intebiàre, intebidài , vrb: intepiare Definition
fàere tébiu aciunghendho caentu, caentare pagu pagu
Synonyms e antonyms
allatiai,
intibidire,
isalenare 1,
iscardillare,
tebiai
| ctr.
ifridare
Sentences
s'abba pro sòrbere su frommentarzu s'intébiat ◊ nc'istichit is peis a s'àcua po dhus intebidai
Etymon
srd.
Translations
French
attiédir
English
to warm (up)
Spanish
entibiar
Italian
intiepidire
German
lau machen.
intenneràre , vrb Definition
fàere ténneru, fàere dereta una cosa trota o atrotigada
Synonyms e antonyms
adaretzai,
indritare
| ctr.
abbajonare,
acocovedhae,
allachedhare,
atortiae,
colembrai,
indortigare
Sentences
cussu ferru dortu cheret intenneradu pro l'intrare in su tubbu
Etymon
srd.
Translations
French
redresser
English
to straighten
Spanish
enderezar
Italian
raddrizzare
German
gerade machen.
inteterighedhàre , vrb Definition
fàere o essire téteru, prus che àteru de su fritu meda
Synonyms e antonyms
ateterighedhare,
ingortigai,
intetericare,
tostorare,
tostorichedhare
Sentences
za inteterighedhat, istanote, cun cust'astrau chi est faghindhe e chentza fogu, in montes!
Etymon
srd.
Translations
French
geler,
transir
English
to freeze
Spanish
aterir
Italian
assiderare
German
erstarren machen.