A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

aghedúmene acidúmini

aghéi , avb Definizione ca ei, eja Sinonimi e contrari carei, emmo Frasi su narri aghei ammarolla no mi est mai pràciu ◊ cussus aghei e dèu ca no!

aghentólu , nm: aighestolu, angrastolu, argatolu, arghentolu, irgustolu Definizione sa canna de su gúturu inue passat su papare de buca a s'istògomo; sa canna de su gúturu inue passat s'ària andhandho a o torrandho de is prumones Sinonimi e contrari bilguzu, gorga, gorguzu, ingrastolu, ingullidorzu, ingurtidórgiu, ugrullu, valgastolu / alguena, garguena Frasi in cuss'istante torrat a pitzocu e su binu, passendhe in s'arghentolu, l'agatat bonu, mancari malocu (P.A.Congiu)◊ si che li falas in s'argatolu, a s'astore pudhighinaju, no li falat raju! 2. no at boghe s'arghentolu issoro ◊ partint cudhos cun trumbas e trumbitas, s'arte mustrendhe de s'insoro arghentolu Terminologia scientifica crn Etimo cdh. gjalgastolu Traduzioni Francese trachée Inglese windpipe Spagnolo tráquea Italiano trachèa Tedesco Luftröhre.

àghera aèra

agheràda aeràda

agheràre aeràe

àghere Definizione its, àera?, lughe? / pèrdere àghere = irmurinare, iscurigare Frasi cantu sunt arribbaos a sartu de Orane fit za comintzandhe a pèrdere àghere, iscuricandhe.

aghérju aérzu

agherósu aerósu

aghérvu , agt Definizione nau de frutuàriu, chi no est lómpiu, chi no est fatu, no est ancora de papare; nau de ccn., chi est tropu piticu Sinonimi e contrari crú, chélviu | ctr. lómpidu 2. ant dadu in pastu a sa brutalidade sa fiza agherva, ancora criadura Etimo ltn. acerbus Traduzioni Francese vert Inglese unripe Spagnolo inmaduro Italiano immaturo Tedesco unreif.

agherzàre aergiài

aghetài acatàre

aghidàrzu , nm Sinonimi e contrari àlgada, algadadore, iscarda, ógronu.

àghidu àghedu

àghimu , nm: àmiche, àmighe, àmigu Definizione su gancitu de su fusu de filare; s'amu po piscare Sinonimi e contrari ampile, amu, gamu, gantzitu Terminologia scientifica ans Etimo ltn. hamicus Traduzioni Francese hameçon Inglese hook (fish) Spagnolo anzuelo Italiano amo Tedesco Angelhaken, Fischangel.

àghina àchina

aghinò , avb Definizione da chi no, assinuncas Sinonimi e contrari deghinò, sinoncas*, sinono Frasi serra totu, aghinò intrat bentu!◊ nara ca fut acanta cudhu cun sa cracida de s'àcua, aghinò ndi dh’iant bodhitu fatu a craboni! Etimo srd.

aghinúnca , avb Sinonimi e contrari deghinò, sinoncas*, sinono Frasi est ca seu aici, aghinunca proponia de fai custas cosas (N.Vargiu) Etimo srd.

aghixèdha, aghixèdhu , nf, nm Definizione min. de agu, agu pitica.

agiadài , vrb: agiuare, agiudai, agiudare, agiudari, agiurai, ajuai, ajuare, ajutare, atzuare 1, axuare, axudae, axudai, azuai, azuare, azudare, azutare, ojuare Definizione fàere una parte o totu su chi depet fàere s'àteru candho no dhu podet a solu, giare una manu a s'àteru in su bisóngiu, giare cosa, amparu; si narat brindhandho a unu de fora a papare candho capitat chi agatat is de sa domo giai papandho / azuare carchi cosa a ccn. = atuai, pigare sa cosa o betare una manu chi arresurtet prus fàcile a s'àteru a si dha pònnere a codhu, a si dha carrigare; Deus ti agiudit! = itl. Dio ti protegga! Sinonimi e contrari agiuventare, atuai, giuai, sufragai / amparai | ctr. ilviare, strobbai Frasi istentada est sa zente a tribagliare, ma tue no bi ses a l'azudare (A.Casula)◊ seus tropu arrebbugius e pretendeus chi Gesugristu s'agiurit ◊ su pitzinnu si est irvortatu e no cheriat prus ajuare a su babbu ◊ azúalu a istudiare, ca no ndh'est cumprendhindhe! ◊ sa famíglia pruite no ti axuat? ◊ sa cosa cun ledàmine e abba si azuat a crèschere ◊ so cuntentu de ti pòdere axuare balu ◊ chie binchet azuat! 2. cussa famíllia cheret azuada, ca est in su bisonzu 3. - Setzi a mesa ca nos azuas! - Coment'e retzidu: so pesendhe comogomo de manigare! Gràtzia su matessi: faghide! 4. unu sachedhu de tzimentu de mesu cuintale a solu no mi lu azuo, ma si mi lu azuades lu leo! Etimo ltn. adiutare Traduzioni Francese aider, secourir Inglese to help Spagnolo ayudar, colaborar Italiano aiutare, agevolare, collaborare, soccórrere, sostenére Tedesco helfen, behilflich sein, mitarbeiten.