aghedúmene acidúmini
aghéi , avb Definizione ca ei, eja Sinonimi e contrari carei, emmo Frasi su narri aghei ammarolla no mi est mai pràciu ◊ cussus aghei e dèu ca no!
aghentólu , nm: aighestolu,
angrastolu,
argatolu,
arghentolu,
irgustolu Definizione
sa canna de su gúturu inue passat su papare de buca a s'istògomo; sa canna de su gúturu inue passat s'ària andhandho a o torrandho de is prumones
Sinonimi e contrari
bilguzu,
gorga,
gorguzu,
ingrastolu,
ingullidorzu,
ingurtidórgiu,
ugrullu,
valgastolu
/
alguena,
garguena
Frasi
in cuss'istante torrat a pitzocu e su binu, passendhe in s'arghentolu, l'agatat bonu, mancari malocu (P.A.Congiu)◊ si che li falas in s'argatolu, a s'astore pudhighinaju, no li falat raju!
2.
no at boghe s'arghentolu issoro ◊ partint cudhos cun trumbas e trumbitas, s'arte mustrendhe de s'insoro arghentolu
Terminologia scientifica
crn
Etimo
cdh.
gjalgastolu
Traduzioni
Francese
trachée
Inglese
windpipe
Spagnolo
tráquea
Italiano
trachèa
Tedesco
Luftröhre.
àghera aèra
agheràda aeràda
agheràre aeràe
àghere Definizione its, àera?, lughe? / pèrdere àghere = irmurinare, iscurigare Frasi cantu sunt arribbaos a sartu de Orane fit za comintzandhe a pèrdere àghere, iscuricandhe.
aghérju aérzu
agherósu aerósu
aghérvu , agt Definizione
nau de frutuàriu, chi no est lómpiu, chi no est fatu, no est ancora de papare; nau de ccn., chi est tropu piticu
Sinonimi e contrari
crú,
chélviu
| ctr.
lómpidu
2.
ant dadu in pastu a sa brutalidade sa fiza agherva, ancora criadura
Etimo
ltn.
acerbus
Traduzioni
Francese
vert
Inglese
unripe
Spagnolo
inmaduro
Italiano
immaturo
Tedesco
unreif.
agherzàre aergiài
aghetài acatàre
aghidàrzu , nm Sinonimi e contrari àlgada, algadadore, iscarda, ógronu.
àghidu àghedu
àghimu , nm: àmiche,
àmighe,
àmigu Definizione
su gancitu de su fusu de filare; s'amu po piscare
Sinonimi e contrari
ampile,
amu,
gamu,
gantzitu
Terminologia scientifica
ans
Etimo
ltn.
hamicus
Traduzioni
Francese
hameçon
Inglese
hook (fish)
Spagnolo
anzuelo
Italiano
amo
Tedesco
Angelhaken,
Fischangel.
àghina àchina
aghinò , avb Definizione da chi no, assinuncas Sinonimi e contrari deghinò, sinoncas*, sinono Frasi serra totu, aghinò intrat bentu!◊ nara ca fut acanta cudhu cun sa cracida de s'àcua, aghinò ndi dh’iant bodhitu fatu a craboni! Etimo srd.
aghinúnca , avb Sinonimi e contrari deghinò, sinoncas*, sinono Frasi est ca seu aici, aghinunca proponia de fai custas cosas (N.Vargiu) Etimo srd.
aghixèdha, aghixèdhu , nf, nm Definizione min. de agu, agu pitica.
agiadài , vrb: agiuare,
agiudai,
agiudare,
agiudari,
agiurai,
ajuai,
ajuare,
ajutare,
atzuare 1,
axuare,
axudae,
axudai,
azuai,
azuare,
azudare,
azutare,
ojuare Definizione
fàere una parte o totu su chi depet fàere s'àteru candho no dhu podet a solu, giare una manu a s'àteru in su bisóngiu, giare cosa, amparu; si narat brindhandho a unu de fora a papare candho capitat chi agatat is de sa domo giai papandho / azuare carchi cosa a ccn. = atuai, pigare sa cosa o betare una manu chi arresurtet prus fàcile a s'àteru a si dha pònnere a codhu, a si dha carrigare; Deus ti agiudit! = itl. Dio ti protegga!
Sinonimi e contrari
agiuventare,
atuai,
giuai,
sufragai
/
amparai
| ctr.
ilviare,
strobbai
Frasi
istentada est sa zente a tribagliare, ma tue no bi ses a l'azudare (A.Casula)◊ seus tropu arrebbugius e pretendeus chi Gesugristu s'agiurit ◊ su pitzinnu si est irvortatu e no cheriat prus ajuare a su babbu ◊ azúalu a istudiare, ca no ndh'est cumprendhindhe! ◊ sa famíglia pruite no ti axuat? ◊ sa cosa cun ledàmine e abba si azuat a crèschere ◊ so cuntentu de ti pòdere axuare balu ◊ chie binchet azuat!
2.
cussa famíllia cheret azuada, ca est in su bisonzu
3.
- Setzi a mesa ca nos azuas! - Coment'e retzidu: so pesendhe comogomo de manigare! Gràtzia su matessi: faghide!
4.
unu sachedhu de tzimentu de mesu cuintale a solu no mi lu azuo, ma si mi lu azuades lu leo!
Etimo
ltn.
adiutare
Traduzioni
Francese
aider,
secourir
Inglese
to help
Spagnolo
ayudar,
colaborar
Italiano
aiutare,
agevolare,
collaborare,
soccórrere,
sostenére
Tedesco
helfen,
behilflich sein,
mitarbeiten.