abbrigonzíre abbirgonzíre
abbrigonzíu , pps Definizione de abbrigonzire; nau de ccn., chi est una bregúngia Sinonimi e contrari abbirgonzadu, atzantaradu, imbregungiu.
abbrígu abbígu
abbrincài , vrb Sinonimi e contrari afrincai.
abbrincài 1 , vrb: brincai* Definizione andhare a brínchidos, fàere brínchidos Sinonimi e contrari brinchitare, saltai, sciampitai Frasi nc'est abbrincau me in sa pesadedha currendu anch'e su monti ◊ nci abbrincat afannendu a suidu crutzu 2. Totoni mi at basau: comenti nci pensu, su coru mi abbrincat in petus che pispanta in padenti (M.R.Spissu)◊ lah, abbrincat… tzopixedhu, totu sciancau e iscosciomingiau!
abbrínchidu , nm: brínchidu* Sinonimi e contrari brinche, brínchili, brincu Frasi cun tres abbrínchidus at fatu su giru de sa barraca.
abbrinzài , vrb Definizione fàere comente si faet cun su brintzi po dhu cassare in trampa, pigare a trassa Sinonimi e contrari improsae, ingangulissai, ingrangugliare, ingrillai, ingulosinai Etimo srd.
abbristéntzia , nf Definizione su èssere abbistos Sinonimi e contrari abbiléncia, abbilesa, abbilidade, abbistesa, capacidade, spertesa Etimo srd.
abbrístu abbístu
abbritiàre abbirtiài
abbritiósu : abbretiósu
abbrítiu abbrétiu
abbrívu , nm Sinonimi e contrari
impédhida,
incannada
Traduzioni
Francese
élan,
impulsion
Inglese
fresh way,
headway
Spagnolo
salto,
impulso
Italiano
abbrìvio
Tedesco
Anstoßen.
abbroàre , vrb Definizione fàere a brodu Frasi s'ou si est abbroadu ◊ gighet sa conca abbroada 2. est abbroatu de suore Etimo srd.
abbrobogliài abbrabugliài
abbrocàe , vrb Definizione iscorriare unu bestimentu a brunchione, arreschendho in corros de linna o àteru deasi Etimo srd.
abbrocàre , vrb Definizione prantare o semenare cosa a brocu, faendho su fossighedhu cun d-unu fustigu grussu Etimo srd.
abbrocàu , nm: brocadu Definizione genia de orrobba Etimo srd.
abbrodaciài , vrb Definizione tzatzare de brodu, fintzes bufare meda, tropu Frasi bai ca no ndi bollu de minestra, a mi abbrodaciai! Etimo srd.
abbrodadòra , nf: bordadora* Frasi ia a bolli èssi un'abbrodadora po brodai in su celu follas de olia e columbas de paxi (G.Ortu).