arràncula , nf, nm: arrànculu Definizione singiale chi lassat in sa carre calecuna punta tostada passandhodha a arrasigadura forte de bogare fintzes sàmbene Sinonimi e contrari aranca, farranca, farrasca, frascada, iscarràfiu Frasi custos sunt arrànculos de gatu Etimo srd.
arranculàre , vrb Sinonimi e contrari abbranchiare, arrancare, farrascare, scarrafiai Frasi li est crómpia sa muzere arranculàndheli sa fatze Etimo srd.
arrànculu arràncula
arranculupédhu , nm Definizione cosa chi si narat a istrochidura pigandho in giru o faendho inchietare s'àteru Frasi m'istrochiat, mi faiat s'arranculupedhu!
arrànda , nf: arrandha,
arrenda 1,
randha Definizione
genia de tessíngiu a lascu chi si ponet po bellesa / arranda de su carrúciu = s'imbastimentu de sas tàulas de sa morisca (si podet bídere bene meda candho sa tàula est sica cun sa purpa prudigada)
Sinonimi e contrari
arrandíliu,
intradò,
randhadu,
trina 1
Frasi
in palas de su monti mi setzu a fai arranda…◊ cust'arrenda dh'at fata cia Pepina po sa crerència ◊ de is brúcius essint is arrendas de is polànias
Terminologia scientifica
ts
Etimo
spn.
randa
Traduzioni
Francese
dentelle
Inglese
lacework
Spagnolo
encaje
Italiano
merlétto,
trina
Tedesco
Spitze.
arrandài , vrb: arrendai 1,
randai Definizione
fàere o pònnere s’arrandha a unu bestimentu o trastu
Sinonimi e contrari
irrandhare,
trinetare
Frasi
est arrandendi sa camisa ◊ mi ammostas su chi as arrandau me is pannus? ◊ is féminas ant arrandau sa tialledha de s'altari ◊ apu arrendau is lensolos
2.
intamen de arrechiai a su babbu mortu, sa genti iat arrandau po sa filla
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire de la dentelle
Inglese
to lace
Spagnolo
adornar con encajes
Italiano
merlettare
Tedesco
mit Spitzen besetzen.
arrandàu , pps, agt Definizione de arrandai; chi portat s’arrandha, nau de bestimentu / a is becesas camisa arrandada… = a is antzianus dhus atendint pagu Sinonimi e contrari randhadu 2. portat iscufiotu de seda e mantilla arrandada.
arrandèra , nf Definizione fémina chi faet arrandha Etimo srd.
arràndha arrànda
arrandíliu , nm: randíliu Definizione genia de tessíngiu a lascu Sinonimi e contrari arranda, intradò, randhadu, trina 1 Terminologia scientifica ts.
arrandinài , vrb: randhinare* Definizione betare, fàere gràndhile Sinonimi e contrari grandhilare, landirai, landiredhai Terminologia scientifica tpm.
arràndula , nf: ràndhula Definizione in sa carena, una genia de arremu modhe o néula chi produet e sèberat (sumit) calecuna sustàntzia (es. salia, fele) de impreare po su funtzionamentu de s’organísimu etotu o de bogare a fora (es. sudore) Sinonimi e contrari gaticiola, giàngula, gràndhula*, làndora, maràndula, nàndula / animedhas / gangule Terminologia scientifica crn.
arrandulèdha , nf Definizione a logos, s'orrúndhine Sinonimi e contrari arrúndibi Frasi est una poesia nàscia de s'alligria de is arranduledhas candu torrant a su niu.
arranèdha , nf Definizione
min. de arrana, arrana pitichedhedha, birde
Terminologia scientifica
anar, hyla sarda
Traduzioni
Francese
rainette
Inglese
tree-frog
Spagnolo
ranita
Italiano
raganèlla
Tedesco
Laubfrosch.
arranedhàre , vrb Definizione fàere a granighedhos, a farinedhos Sinonimi e contrari abballinare, abbotzichedhare, ammalfudhare, ammoroculare, ammorotzulare, ammurudhare Frasi sa farina s'est totu arranedhada Etimo srd.
arranèdhas , nf pl Definizione rana de canna, genia de aina po sonare (a furriadura) in chida santa, orrugu de canna apertu, a una parte, a manera de lassare una o duas limbatzas: in s'apertura si faet passare una orrodighedha a dentes, cun su fusu longu a una parte po dh'aferrare a dha sonare; is limbatzas depent istare in pitzu de is dentes de s’orrodighedha, a manera chi, comente custa girat, is dentes iscudant a cropu in pitzu de sa canna faendho unu tzàcurru Sinonimi e contrari arreuledhas, forriarjola, sarraja Terminologia scientifica sjl.
arrangàda alingàda
arrangàre arrancàre 2
arrangascíu , nm: arrengasciu, arrenghesciu Definizione genia de iscusa, tanti po no adduire a su chi bolet s’àteru o no fàere una cosa Sinonimi e contrari arraghèscia, iscóticu, iscúgia, istibba, mendhea Frasi cussus malus a cuntentai agatant arrengascius in sa frisciura!
arrangiàda arragnàda