bermegórru , nm: bremigorru, bremmigorru Definizione greme in conca (corru), o chi si credet deasi: idea pressosa, presse de fàere calecuna cosa fintzes chentza bisóngiu, genia de idea forte ma pagu cunsiderada, genia de acucada, de meledu Sinonimi e contrari bidhídhiri, emigorru, furighedha, meleda, simigorru Modi di dire csn: pònniri su b. a unu = pònnereli carchi idea in conca, carchi disizu forte; bogai su b. de conca a unu, essiri su bremigorru de conca = fàghere cambiare, fàghere passare s'idea maca Frasi candho ti benit su bermegorru e chie ti muntenet?! ◊ su bremigorru in conca ti nci est intrau! ◊ immoi portat su bremigorru de s'amori! ◊ nci dh'est intrau su bremmigorru in conca e no dhu cumbincis! Etimo srd.
bermigàdu , pps, agt Definizione de bermigare Sinonimi e contrari fatitu 2. zughiat unu cantu de casu fiagosu e bermigadu.
bermigàre , vrb Definizione
pònnere su greme, comente faet in sa linna chi si púdrigat, bècia
Sinonimi e contrari
bermire,
ghermicare,
ifermicare,
imbremigai,
infarraciai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire des vers,
se vermouler
Inglese
to become infested with worms,
to get worm-eaten
Spagnolo
agusanarse
Italiano
inverminire,
tarlare
Tedesco
wurmig werden,
wurmstichig werden.
bermighédhu , nm: bremixedhu Definizione min. de belme, bremi piticu Sinonimi e contrari bermizolu, brughita.
bermigósu , agt: bremigosu,
breminosu,
bremmigosu Definizione
chi giughet greme
Sinonimi e contrari
berminigosu,
fermicosu,
germigosu,
imbremigau,
sóldidu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
vermineux
Inglese
wormy
Spagnolo
verminoso
Italiano
verminóso
Tedesco
wurmig.
berminigósu , agt Definizione chi est mermitu, fermiu meda, totu greme Sinonimi e contrari bermigosu, berminosu, sóldidu Etimo srd.
berminósu , agt Definizione chi est totu greme (nau fintzes in su sensu de malu, guastu, chi guastat) Sinonimi e contrari berminigosu Frasi s'umanidade l'ant mugrada bentos berminosos chi fràzigant pastura e armonia Etimo srd.
bermíre , vrb Definizione
pònnere su greme
Sinonimi e contrari
ifermicare,
imbremigai,
mermire,
soldire
Frasi
custa piae, custa fruta si est bermida
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire des vers
Inglese
to verminate
Spagnolo
agusanarse
Italiano
verminare
Tedesco
wurmig werden.
bermisòne , nm: bimisone Definizione su frammentu de sa farra de órgiu Sinonimi e contrari chimisone, erminzone, ilmisone, misone Terminologia scientifica mng Etimo srd.
bermizólu , nm: fermizolu Definizione greme pitichedhu Sinonimi e contrari bermighedhu, brughita Etimo srd.
berràcu barràca
bèrre , nm: berri,
erri,
verre Definizione
procu mascu sentza de crastare po impringiare is màdrias, po parare arratza / berre zòvanu: berriscone, berrescu; èssere nechidau che b. = inchietu meda
Frasi
a sa sue li ant betadu su berre, ca fit in more ◊ su pinnarzu ch'esseit a drommire a fiancu a sos berres ◊ fut fuis fuis peri sas badhes che berre pessighidu
Terminologia scientifica
anall, sus scrofa
Etimo
ltn.
verre(m)
Traduzioni
Francese
verrat
Inglese
boar
Spagnolo
verraco,
verrón
Italiano
vèrro
Tedesco
Zuchteber.
berréscu , nm Definizione berre piticu, giòvono Sinonimi e contrari berriscone.
berrètu barrètu
bèrri bèrre
berriài , vrb: abberriare Sinonimi e contrari melare, tzerriai Frasi is brebeis bérriant a is angionedhus chi movint is primus passus ◊ bérriant is crabas puru Etimo srd. berrear.
berrichínu , agt Definizione piciochedhu botosu, chi faet unu pagu a malu Sinonimi e contrari bagiariotu, botuíschidu, pruaxu.
bérridu , nm: bérriu Definizione prus che àteru, sa boghe de is feras Frasi eus inténdiu unu bérridu de craba.
berríghine , nm: berrine Definizione genia de idea / catzare su b. a unu = faidhu passai un'idea loca, trota Sinonimi e contrari arrevesciori, revessidade, revessura, revessiu, tostorrímine Etimo srd.
berrilàzu , agt Definizione nau de brebè, chi at angiau innanti de su tempus.