berborósu , agt Definizione chi giughet berbore 2. cussu tziu si faghet berborosu ma in finitia est fenas bonu (G.Chessa).
bèrbus bèlvos
berchèdha , nf Definizione
pigionedhu a bentredha, naschiu de pagu, mancu impinniu, chi si biet agiummai solu sa bentre
Sinonimi e contrari
bentredhu,
parabàtulu
Frasi
restadu aturdidu so che berchedha ruta de nidu (Z.Virdis)
Traduzioni
Francese
oisillon,
oiselet,
petit oiseau (niais)
Inglese
featherless bird
Spagnolo
pajarito
Italiano
uccellino implume
Tedesco
unbefiedertes Vögelchen.
bérchida , nf, nm: bérchidu,
bérchita,
bérchitu,
bérghidu,
bréchidu,
bréchiru Definizione
tzérriu, boghe, mescamente po dolore, o contras a ccn.; fintzes ànima mala, súrbile, boe muliache
Sinonimi e contrari
abboghiada,
addólimu,
addorojada,
giúilu,
grida,
irghéliu,
írchidu,
irgargu,
ólchidu,
tírriu
/
súivile
Frasi
fiat a bréchidus che unu crabu arrésciu ◊ s'intendit su bérchidu de su cau marinu ◊ donendu unu bérchidu si nd'istrantaxat totu paris ◊ itzerriadhu a forti, ghetasincedhu unu bérchidu! ◊ su crabaxu at ghetau unu bérghidu po calincunu margiani
2.
su bérchitu est un'ómine trasformatu in boe e andhat cun sos dimónios
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
braillement
Inglese
shout,
bawl
Spagnolo
grito
Italiano
bèrcio,
urlo
Tedesco
Geschrei.
berchidài , vrb: berchirai,
erghidhai Definizione
betare bérchidos, pigare a boghes, foedhare a boghes, abboghinare
Sinonimi e contrari
abberriare,
abbochinare,
abboigare,
aboriai,
atzerriai,
iscramare,
iscramorai
Frasi
dhi ant berchidau calincunu cuntzillu
2.
atacat a berchidai custu molenti… fuius totus si funt! ◊ berchidendidhu seu arrennésciu a fai furriai su cani ca fut crachendi su pipiu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
brailler
Inglese
to bawl
Spagnolo
berrear
Italiano
berciare
Tedesco
schreien.
bérchidu bérchida
berchirài berchidài
bérchita, bérchitu bérchida
bèrda bèlda
berdadéru , agt: berideru,
veldaderu* Definizione
chi torrat paris cun sa beridade, chi currespondhet a sa beridade
Sinonimi e contrari
beridadosu,
berteru,
sentzillu
| ctr.
fabularzu
Frasi
s'atori artista, istrocendu óminis e animalis e adatendu is ingestus, rendit berideru su pensamentu de chini iscrít
Traduzioni
Francese
véridique,
vrai
Inglese
truthful
Spagnolo
verídico
Italiano
veritièro,
verace
Tedesco
wahrhaftig.
berdòne, berdòni bardòne
berduràrju , nm: birduraju Definizione butegheri chi bendhet birduras Sinonimi e contrari birduleri Terminologia scientifica prf Etimo itl. verduraio.
beréntzia , nf: aréntzia, eréntzia* Sinonimi e contrari eréscia / aredeu, arrampile, arrépula, famíglia.
berevícu , avb Definizione its: a b. = a sas primas?, a sa prima impressione? Frasi in dainanti si m'est parada una fémina: a berevicu mi pariat mamma (T.Giudice Marras).
bergamòta, bergamòto, bergamòtu bargamòta
bergúgna , nf: bergúngia,
berigúngia,
bilgonza,
birgontza,
birgonza,
birigonza,
bregugna,
bregúngia,
bregunza,
brigòngia,
brigonza,
brigúngia,
brigunza,
frigonza,
irigonza,
vilgonza Definizione
genia de sentidu chi si provat mescamente ananti de àtere candho si faet (o si timet de fàere) figura lègia o fintzes solu ca si dhue tenet pagu cunfidàntzia o ca no si tenet atza: est una genia de duritu; css. cosa de ndhe dèpere àere bregúngia; su ndhe pàrrere male de una cosa, de unu fàere, cunsiderau segundhu una cusciéntzia límpia e dilicada; figura lègia chi si faet o chi si faet fàere a un'àteru
Sinonimi e contrari
befa,
belea,
rigonza
/
abbàtida,
abbómbinu
| ctr.
àcia
Modi di dire
csn:
àere, tènnere, sentire birgonza b., rúere, bènniri in b.; fàgheresi a birgonza = imbrutaisí meda, istrupiaisí; torrai bregúngia a unu = tènnere birgonza de unu; fai bregúngias a unu = fàgherelu a birgonza, fàgherelu essire in birgonza (es. iscandhulizindhe, brighendhe in dainanti de zente e gai); fàgheresi birgonza de ccn. = rieresindhe a birgonza, a befe; pònniri a ccn. in sa perda de sa bregúngia = bogare in birgonza, fàghereli birgonzas
Frasi
si est abberu chi times sa birgonza no essis mancu dae domo tua! (Còntene)◊ cussu no sentit birgonza peruna! ◊ birgonza est distrúere sa bellesa de sa Terra ◊ tènendhe birgonza a nàrrere machines gai! ◊ solu a lu nàrrere, cussu, est bregunza! ◊ sa bregúngia si depet tènnere po cosas male fatas o fatas po su male!
2.
a cussu bogaminci, lah, filla mia, ca ti fatzu bregúngias! ◊ maca, no ti ndhe faghes mancu sa birgonza de faedhare gai?! ◊ lebit ca mi fait essí in bregúngia! ◊ cussu imbriagoni de maridu miu mi at postu in sa perda de sa bregúngia!
3.
chie ti at a bídere bestidu gai za si ndhe at a fàghere de birgonza!…
Cognomi e Proverbi
prb:
mélgius dolu in coru chi no bregúngia in cara
Etimo
itl.
virgogna
Traduzioni
Francese
honte,
gêne
Inglese
shame,
decency,
shyness
Spagnolo
vergüenza
Italiano
vergógna,
pudóre,
timidézza
Tedesco
Scham,
Scheu.
bérgula bégula
bergulàdu , nm: pergulatu Definizione
pértia de bide fata crèschere longa, cun pudas a meda e istérria in frucàgios e pértigas o filos, in artu
Sinonimi e contrari
agrustu,
barrali,
bégula,
bidichinzu,
imbragu,
lú,
parra,
pilighinzu,
pórtiu,
stàgui,
stassili,
trica
Frasi
sas traessas sunt totu fatas a berguladu
Traduzioni
Francese
pergola,
treille
Inglese
bower
Spagnolo
parral
Italiano
pergolato
Tedesco
Weinlaube.
bergulàre , vrb Definizione istare girandho peri su logu deasi a giogu comente faent is piciochedhos Sinonimi e contrari bagamundai, bannulerare, corrunconai, faghinerare, garronai Frasi tota sa bidha istaia zirendhe cuntentu de istare bergulendhe.
bergulàriu , nm Sinonimi e contrari malafatore, peldulàriu / andariegu, bandhuleri Frasi che satanassu a furcone in manu, bergulàriu, isparghes fogu, brúsias su ranu! 2. a bolare chentz'alas proaia sartiendhe dae roca in roca, bergulària crabita!