bègere , vrb Sinonimi e contrari dègere.
begónia , nf Definizione
genia de erba bennia de fora, connota po frore: una calidade, b. impratiada (Begonia postulata var. argentea)
Traduzioni
Francese
bégonia
Inglese
elephant'ear
Spagnolo
begonia
Italiano
begònia
Tedesco
Begonie,
Schiefblatt.
begósu , agt, nm Definizione chi o chie si dha pigat po dónnia cosighedha, brigat e pretat e torrat dispetos Sinonimi e contrari brigajolu, certadore, chertosu, derredhu, picigheri, pretadori Etimo srd.
begríle , nm: bicrile, bigrile, bijile, brichile, erighile, frichile, vicile Definizione mandra, acorru po dhue pònnere is bigos e pegos de bulu Sinonimi e contrari bijarzu, bitedhile Frasi currighinant che traos in begriles Terminologia scientifica pst Etimo srd.
bégru bécru
bégu bécu
bégula , nf, nm: bérgula,
bérgulu,
pérgula Definizione
canna de bide fata crèschere longa, cun pudones a meda e istérria in artu in frucàgios e pértigas (o fintzes in filos zingaos)
Sinonimi e contrari
agrustu,
barrali,
berguladu,
bidichinzu,
imbragu,
lú,
parra,
pilighinzu,
pórtiu,
stabi,
trica,
tricarju
Frasi
at ammanitzadu unu furcalzu pro su bérgulu de s'ortu ◊ essia a giogare, a mi apicare subra de sas àrvures, in sa bégula ◊ su binu nostru est totu de ua de bérgulas
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
pergola,
treille
Inglese
bower
Spagnolo
parra
Italiano
pèrgola
Tedesco
Weinlaube.
bèh! , iscl Frasi beh, deo como mi che ghiro! ◊ beh!… it'est, princípiu de certu?! ◊ beh, deo apo agabbadu!
béi bè
beidatòne , nf, nm: aidatone, biatzone, bidassoni, bidatone, bidatzone, bidatzoni, vidassoni Definizione de totu su sartu de una bidha, sa parte chi si prenet a laore, a duos annos a duos annos, a fúrriu cun s'àtera metade de custa parte etotu: dhu narant fintzes a una terra prena abbandha in mesu de su paborile Modi di dire csn: b. prena = is campus seminaus; b. messada = is campus messaus Frasi ti cheres fàghere padrona de totu sas bidatones ◊ est rundhendhe che majore de bidatone pro cabidare calchi congiuntura ◊ in aprile cantat su cucu in biatzone ◊ sos pastores che sunt in sos bidatones Terminologia scientifica msg Etimo ltn. vitatione(m).
bejòne bagiòne
bèla , nf Definizione genia de tela chi faet s'arangiolu Sinonimi e contrari beluemuru, lanarràngiu, leperangiolu, naparangiolu, napemuru, telaemuru, telaragna, tiririgna, veleleu Frasi prenu de belas, cussu sostre favedhat de unu tempus passau.
bèla 1 , nf: feba, vela Definizione genia de telu mannu chi aguantau apicau ispartu leat bentu e faet andhare barcas e naves / avb: bènnere a b. = bènnere deretu Etimo ltn. vela.
belàda , nf Definizione su belare, su fàere a astrau de s'abba, su cagiare àteru cun su fritu Sinonimi e contrari ghelada Etimo srd.
beladína , nf: Definizione
brodu cagiau, fridu, mescamente su chi si faet cun is peis (o carrones) de su porcu cundhiu cun erbas, bagna e àteru
Sinonimi e contrari
galadina,
ladina 1
/
papa
Frasi
a carrasegare si faghent sas beladinas cun sos pes de su mannale
Terminologia scientifica
mng
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
gelée
Inglese
jelly
Spagnolo
gelatina
Italiano
gelatina
Tedesco
Gelatine,
Gelee,
Gallert,
Aspik.
beladítos, beladítzu , nm Definizione istentina: dhue at logu chi beladitzu est s'úrtima parte de s'istentina, is budhales Sinonimi e contrari beraditos, busellos, garaitzos*, iltentina, stintinigu.
beladúra , nf Definizione su si cagiare de s'abba, de s'ógiu, o àteru deasi po su fritu Sinonimi e contrari belamentu | ctr. iscalladura Frasi in notes de astraore s'abba fora faghet a beladura Etimo srd.
belài , vrb: belare 1 Definizione istare a iscràmios, comente faent su paru brebeghinu e cràbinu Sinonimi e contrari abbelidare, beolare, melare, miaurai, miliare Etimo ltn. belare.
belaméntu , nm Sinonimi e contrari
beladura
| ctr.
iscalladura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
congélation
Inglese
freezing
Spagnolo
congelación
Italiano
congelaménto
Tedesco
Gefrieren,
Tiefkühlen,
Tiefkühlung.
belaméntu 1 , nm Definizione su istare a iscràmios, nau de unos cantu animales (es. brebè, craba) Sinonimi e contrari bébidu Etimo srd.