Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
befàrgiu , agt, nm Definizione
chi o chie istat befandho de is àteros
Sinonimi e contrari
befajolu,
beferi,
befianu
Etimo
srd.
befatzàda , nf Sinonimi e contrari
befa,
befadura
Frasi
sa prus manna befatzada est chi sos políticos si che ant furadu unu mare de dinari!
Etimo
srd.
beféri , agt, nm Definizione
chi o chie dhi praghet a istare befandho
Sinonimi e contrari
befianu
Frasi
como apo cumpresu chi, dae sas befes, chie fachet sa frigura prus mala no sont sos befatos ma sos beferis
Etimo
srd.
befiànu , agt, nm: befulanu,
befulianu Definizione
chi o chie istat befandho de is àteros
Sinonimi e contrari
arrisingiosu,
befadore,
befajolu,
befàrgiu,
befarolu,
beferi,
bufoneri,
bufulanu,
ciacoteri,
cionfragiolu,
inciascheri
Frasi
óminis e féminas si ghetant butadas befianas cantendusí partebari mutetus ◊ is contixedhus in buca de is befianus no acabbant mai
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
railleur,
moqueur,
goguenard
Inglese
mocking
Spagnolo
mofador
Italiano
ridanciano,
beffardo
Tedesco
höhnisch,
spöttisch,
frech,
Spötter,
Frechling.
béfinu , avb Definizione
leare a b., in b. = leare a befe, po si ndhe aprofitare
Sinonimi e contrari
befa
Frasi
ancora so leàndhedi a béfinu ca iscudes colpu mannu e pagu feris! ◊ chie ridiat, chie faghiat su macu, totu a béfinu ◊ su contu de sos duos est cumentzau dae parte de s’ómine prus in béfinu chi no àteru
Etimo
srd.
befulanàre , vrb Definizione
pigare a befa prus che àteru deasi a giogu, tanti po erríere
Sinonimi e contrari
befulare,
bufonai
Frasi
pensavant a si la erríghere e a befulanare
Etimo
srd.
befulanidàde , nf Definizione
su èssere befulanos.
befulàre , vrb Definizione
pigare a befa, pònnere in befa
Sinonimi e contrari
abbefare,
befulanare
Frasi
befulendhe s'onestade, no l'as mai rispetada: dae pitzinna abbunzada chi faghias piedade!
Etimo
srd.
bèga , nf: ega,
vega Definizione
badhe pitica, canale tra duos montigos, ue dhue curret abba
Sinonimi e contrari
badhicru
Terminologia scientifica
slg
Etimo
spn.
vega.