carristérzu , nm Definizione carra isterzu: chie (mescamente tzeracu) de is chi contivígiant su bestiàmene tenet s'impreu de carrare is istrègios, is trastos, su casu e àteru deasi Etimo srd.
carríta , nf Definizione genia de misura: sa metade de una carra Terminologia scientifica ans.
carrítu , nm Definizione
min. de carru, carru piticu, mescamente su chi si faent is piciochedhos giogandho
Sinonimi e contrari
carrixedhu
Frasi
po giúchere custa robba su maritu moviat chin su carritu e sos cadhos dae su sera innantis po andhare a Núgoro e garrigare àteru
2.
pro zogare duos boes de cau de triguíndia, su pudhedru de canna, unu carritu de ortixu
Terminologia scientifica
ggs
Traduzioni
Francese
charreton
Inglese
little cart
Spagnolo
carrito
Italiano
carrettino
Tedesco
kleiner Handwagen.
carrítu 1 carrícia
carritunéri carretonéri
carrítza, carrítzia carrícia
carritziósu , agt Definizione
nau de persona chi istat bene, chi est in carres, in prupas bonas
Sinonimi e contrari
imprupiu,
introssiu
| ctr.
làngiu
Terminologia scientifica
zcrn
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
charnu
Inglese
plump
Spagnolo
carnoso
Italiano
carnóso,
in carne
Tedesco
fleischig.
carrítziu carrícia
càrriu càrrigu
carriúmmias , nf Definizione carre de múmmias, persona bècia.
carrixàe carrigiài
carrixatòre , nm Sinonimi e contrari carradore, carrulante Frasi is óminis in prus de s'arte de massaju faent su carrixatore de linna.
carrixédhu , nm Definizione min. de carru, carru piticu Sinonimi e contrari carritu.
carrixòne carrisiòne
carròcia , nf: corròcia Definizione
una de is duas partes de sa conca a fora (s'àtera est sa cara): s'ossamenta de pitzu; nau de unu, conca maca, conchilébiu / ndi at calau sa corròcia = at abbassiadu sa conca
Sinonimi e contrari
carvedhera,
concorròcia,
corrociola
/
conchilébiu
Frasi
it'est chi ti pítziat de prus: is ispinas chi intrant fintzas a istampai sa corròcia, o sa traitoria de s'ómini amigu? ◊ aintru de sa carròcia portaus su ciorbedhu
Terminologia scientifica
crn
Traduzioni
Francese
crâne,
boîte crânienne
Inglese
skull
Spagnolo
cráneo
Italiano
crànio,
scàtola crànica
Tedesco
Schädel.
carròcia 1 , nf: carrossa,
carrotza Definizione
genia de carru solu po ingòllere gente; in is trenos, vogone cun is postos a cicire gente
Frasi
tuchesint in carròcia, dadu chi sa ferrovia no fit fata
Terminologia scientifica
trps
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
voiture,
wagon
Inglese
coach
Spagnolo
carroza,
carruaje,
vagón (m),
coche (m)
Italiano
carròzza
Tedesco
Kutsche.
carròga , nf: corroga Definizione corroga braxa, genia de pigione mannu, de petza metzana: assimbígiat a unu crobu, ma est prus piticu, de colore de chinisu e portat solu parte de is alas niedha; nau a disprétziu o in cobertantza, fémina lègia o chi unu no podet bíere; àtera genia de pigione / allu de carroga = tres zenias de erba (Allium roseum, A. rotundum, A. subhirsutum) Sinonimi e contrari corbanca, corraga, corrionca Frasi pro curpa de sa carroga no si prantat figu ◊ sas corrogas si ponent subra de sas berbeghes a che lis tènnere sa cradenanca ◊ is carrogas cròcolant ◊ in is arrocas dhoi fiant aposentadas unu bóbidu de carrogas 2. tontonanci sa porta, no passit cussa carroga mala! Cognomi e Proverbi smb: Carroga Terminologia scientifica pzn, corvus corone sardonius Etimo ltn. cornacula.
carrogabbàrza, carrogabbràxa , nf Definizione carroghedha de monti, un'àtera genia de corroga, sa chi portat su bicu e is peis orrúbios, de su Gennargentu e Montearbu Terminologia scientifica pzn, pyrrhocorax pyrrhocorax erythroramphus Etimo srd.
carroghèdha , nf Definizione
una genia de corroga; una genia de sonajolu, nau deosi po su sonu chi faet; una genia de pane modhe grussu (cocòi); nau in cobertantza, is seminaristas de unu tempus po comente furint bestios
Sinonimi e contrari
cicalora,
mummutzu
Terminologia scientifica
sjl, pne, pzn, pyrrhocorax pyrrhocorax erythroramphus
Traduzioni
Francese
crave
Inglese
chouch,
croak
Spagnolo
chova piquirroja
Italiano
gràcchio corallino,
cornacchino
Tedesco
Alpenkrähe.
carrògna , nf Definizione fémina mala e fea Etimo ctl. carronya.