corrinài , vrb: currinai,
currinari Definizione
betare unu corrinu, corrighinos (su tzerriare de is boes), istare o èssere a corrighinos: si narat de animales e de gente puru
Sinonimi e contrari
abborriare,
barroinae,
borrare,
borrighinare,
corraxinai,
irronchiare,
corruxinai,
mughilare
2.
si est fuiu corrinendi che unu malloru
Terminologia scientifica
bga
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mugir
Inglese
to moo
Spagnolo
mugir
Italiano
muggire
Tedesco
muhen.
corrinaméntu , nm Definizione su tzerriare de is boes, de is magiolos, su istare corrinandho Sinonimi e contrari bórriu, corrúxinu, múghilu, órriu Terminologia scientifica bga Etimo srd.
corríncia , nf Sinonimi e contrari carroga Frasi sa corríncia est corríncia, sissegnore: cun issa andhedas a tilibircare! ◊ sa corríncia isbirgonzida in mesu a sos paones si est betada ◊ sas corríncias niedhas sunt cantendhe Terminologia scientifica pzn, corvus corone sardonius Etimo srd.
corrinciòne , nm Definizione tega minuda, modhe, de fae, pisu e cosas deasi, candho portant su granu piticu meda Sinonimi e contrari corriciolu.
corrincúcuru , nm Definizione genia de bobboi: sa fémina assimbígiat a su carrabbusu; genia de pigione Sinonimi e contrari pesacantare / gavigaví, pibiaghena Terminologia scientifica crp, pzn Etimo srd.
corrinèta , nf Sinonimi e contrari trumbita Terminologia scientifica sjl.
corrinósu , agt Definizione
nau de unu, chi istat pranghendho fintzes a candho dhi giaent su chi bolet
Sinonimi e contrari
arrevésciu,
berbétigu,
bizarrosu,
cincirosu,
solàsticu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
capricieux
Inglese
whimsical
Spagnolo
antojadizo,
caprichoso
Italiano
capriccióso
Tedesco
unartig.
corrintólu corriciólu
corrintólu 1 carrintólu
corrintzólu corriciólu
corrínu , nm Definizione
su tzerriare pruschetotu de is boes / prangi a corrinus = a boghes, a órrios, a corriolos; iscapai c. = lassare andhare un'órriu; corrinus de trumbita = sonos (de bandhidore) fatos a trumba
Sinonimi e contrari
bórriu,
corrinamentu,
corrúxinu,
múghilu,
muilada,
órriu,
orrúinu
Terminologia scientifica
bga
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mugissement
Inglese
moo
Spagnolo
mugido
Italiano
muggito
Tedesco
Muhen.
córrinu , agt Definizione
chi est de corru, de ossu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
corné,
osseux
Inglese
corneus,
osseus
Spagnolo
córneo
Italiano
còrneo,
òsseo
Tedesco
hörnen,
knöchern.
corrinzólu corriciólu
corriólu chirriólu
corriònca , nf: corronca,
corròncia,
currionca Definizione
corroga braxa, genia de pigione mannu, de petza metzana: assimbígiat a unu crobu, ma est prus piticu, in colore de chinisu e solu parte de is alas portat niedha; nau a disprétziu o in cobertantza, fémina lègia o chi unu no podet bíere; àtera genia de pigione
Sinonimi e contrari
carroga,
corbanca,
corraga*,
corrodha
Frasi
una corròncia famida chilcat it'e mandhigare: no at fortza a ndhe chircare ca est débbile, istasida
2.
gighet su tuju biaitu che peta de corrionca
Cognomi e Proverbi
smb:
Corronca
Terminologia scientifica
pzn, corvus corone sardonius
Traduzioni
Francese
corneille
Inglese
carrion-crow
Spagnolo
corneja
Italiano
cornàcchia
Tedesco
Krähe.
corriótu , nm Definizione in su bancu de sa supressa po s'àghina, su canaledhu ue calat su mustu; in molinos de ógiu, bartza a ue calat s'ógiu cun s'abbagrasta Sinonimi e contrari chirriotu 2. s'úrtimu chi aiat molinau fit tenendhe s'ozu in su corriotu Etimo srd.
corrióu chirriólu
corripesàu , agt Definizione nau de boe, de baca, chi portat corros longos meda Etimo srd.
corriscàle, corriscàli , nm Definizione
su corredhu a pònnere cosighedha asciuta, sa funghedha, po allúere su fogu
Sinonimi e contrari
corriscarju,
corruèscara
Terminologia scientifica
stz
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
petit étui de corne
Inglese
little horn to light fire
Spagnolo
cuerno para encender el fuego
Italiano
cornétto contenènte ésca
Tedesco
Hörnchen mit Köder.
corriscàrju , nm Definizione su corredhu a pònnere cosighedha asciuta Sinonimi e contrari corriscale, corruèscara Terminologia scientifica stz Etimo srd.