iscardangiài , vrb Definizione samunare su cardàngiu Etimo srd.
iscardantzillàe , vrb Sinonimi e contrari irdarcilae, iscadranchilare*, scarracillai.
iscardàre , vrb Definizione pistare su linu Sinonimi e contrari bargadare, ogranai Frasi tocat de laminare e samunare sa lana e de iscardare e laminare su linu.
iscardassàre , vrb Sinonimi e contrari balminare, carminai, isparpedhare.
iscardídu iscaldídu
iscardidúra iscaldidúra
iscardigiài , vrb: scadrigiai Definizione fàere caente, frigare is manos apare po si dhas caentare; caentare a meda po essire budhiu; nau in cobertantza, su si artzare arrennegandhosi Sinonimi e contrari caentare / abbrigai, cardiare, ingrujare Frasi s'at iscardigiau is manus de su prexu Etimo srd.
iscardilétu , nm Definizione genia de istufighedha o fogonitu a elétricu, serrada, po caentare su letu.
iscardillàre , vrb Sinonimi e contrari caentare, calentai, intebiai, iscaentare, iscaldire Etimo srd.
iscardínzu , nm Definizione iscardidura, aggantzamentu, genia de infetu chi leat a un'arremu Sinonimi e contrari iscaldidura Etimo srd.
iscardíre iscaldíre
iscàrdu irgàrda
iscardufàu , agt: scardufau Definizione
nau de su pilu de conca, chi est totu betau apare, chentza petonau
Sinonimi e contrari
agghirrisonau,
scanciofau
Traduzioni
Francese
ébouriffé,
emmêlé
Inglese
muddled
Spagnolo
desgreñado,
encrespado
Italiano
arruffato
Tedesco
zerzaust.
iscarèja , nf, nn: iscareu,
ischereu,
isciarea,
isciareu,
iscralea,
iscraleu,
iscrarea,
iscrareja,
iscrarésia,
iscrareu,
iscrereu Definizione
erba chi faet a fundhu mannu: asuta portat is arraighinas grussas (coxonale), coment'e a patata ma longhitas, a medas coment'e unu gurdone, a matzu, bogat is fògias totu impare a paristerra, lisas e a oros paríviles, longas e largas e coment'e a duas perras chi faent a canale e sèmpere prus istrintas a cara a punta; in beranu bogat sa candhelita (iscrareu, iscaria), prus pagu de metro, e faet su frore (a meda): foras is arraighinas, s'àteru sicat dónnia annu
Sinonimi e contrari
abrúciu,
afruza,
cadilloni,
iscaria,
prammutu,
tarabúciu,
telaputzu,
ulciareu
Frasi
cussa portat sas cambas fines che un'isciareu ◊ usciavant su porcu cun focu de iscareja ◊ bi at padros de ischereu ◊ in sa candhelita de s'iscrareu si distinghent sa corria (sa parte de fora, lísia e forte) e sa mata (sa parte de mesu, modhe e débbile)
Terminologia scientifica
rba, Asphodelus ramosus
Etimo
ltn.
hast(u)la regia
Traduzioni
Francese
asphodèle
Inglese
asphodel
Spagnolo
gamón
Italiano
asfodèlo
Tedesco
Asphodill.
iscarenàdu iscaranàdu
iscarenàdu 1 , agt, nm Definizione nau de ccn., chi est, o est leau, a befa, a bregúngia, a iscàranu, de dispretziare po su malu fàere / i. de su logu = abbirgonzadu Sinonimi e contrari malafatore Frasi deo tia èssere un’iscarenadu chi at giogadu cun tegus tantu pro si ndhe bogare sa gana?! (M.Danese)
iscarenàre , vrb Definizione guastare, lassare solu sa carena; segare is prupas Sinonimi e contrari bisastrare, illegiare, infeire, iscempiai Frasi aferrèndhesi paribari, si frascheint, si mossigheint e s'iscareneint ◊ oe pro su profetu fràigant iscarenandhe su logu! Etimo srd.
iscarenàu iscaranàdu
iscarenídu , agt Definizione its, iscarenadu? Frasi prite torraias: no ti che fist aviada? e ti presentas nuda, trista, iscarenida!
iscarénu , nm Definizione
ossu chentza prupa, cosa andhada male, iscarenada
Sinonimi e contrari
carasu,
carúmene
Frasi
dae s'iscarenu de cussos giuncos faghe tudhire…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
squelette décharné
Inglese
skeleton,
bone,
taken flesh off
Spagnolo
esqueleto,
hueso pelado
Italiano
schèletro,
òsso scarnificato
Tedesco
Skelett,
entfleischter Knochen