A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

iscíe ischíre

iscientíficu , agt: scientíficu Definizione chi pertocat s'isciéntzia, chi est fatu a régula de isciéntzia.

isciéntzia , nf: sciéntzia Definizione totugantu su ischire coment'e frutu de istúdiu precisu, ma mescamente s'istúdiu prufundhu chi si faet segundhu régulas rigorosas e métidu a manera de assaborire, agatare e cumproare una beridade, connòschere sa realtade Traduzioni Francese science Inglese science Spagnolo ciencia Italiano sciènza Tedesco Wissenschaft.

iscientziàdu , nm: issientziadu, scientziau Definizione connoschidore profundhu de calecuna isciéntzia o chie istúdiat calecuna isciéntzia e chistiones cun métidu iscientíficu, precisu, rigorosu Traduzioni Francese savant Inglese scientist Spagnolo científico Italiano scienziato Tedesco Wissenschaftler.

iscientziài , vrb Definizione prnl., atuire, coment'e torrare in bidóriu e cumprèndhere Frasi candu si ndi fut bèni iscientziada de s'assíchidu, su fillu dhi at nau cantu costànt is prendas ch'iat ordinau.

isciéri , nm: ossieri, uscieri*.

isciligàre , vrb: isiligare, issiligare Definizione coment'e tirare, bogare su fílighe, ma nau in su sensu de bogare calesiògiat erba de mesu de is laores Sinonimi e contrari disenare, illansanare, irderbai, isaligare Frasi in beranu si annaiat a issiligare, a ne tirare s'erba de su laore Etimo srd.

iscilínga , nf: cilinga, isciringa, issiringa, sceringa* Definizione genia de aina longhita cun d-un'agu istampada a un'ala e coment'e unu fusu tuvudu sidhiu intrau a s'àtera po pòdere intrare o bogare meighina, sàmbene o àteru in o de calecunu arremu de sa carena; nau in cobertantza, cosa chi giaet ifadu Frasi li apo postu pacas gútias de cosa a isciringa.

iscimingiàu , agt: scimingiau* Definizione chi est a iscimíngius, a furriamentos de conca Sinonimi e contrari ibbadhinadu, istontorronau.

iscimprígu , nm: scimprigu Definizione genia de pistighíngiu, de idea chi faet istare male o preocupaos Sinonimi e contrari pedine, pensamentu Frasi gei ndi portas de iscimprigu in su ciorbedhu, fata a filla manna, sempri crocara!… Etimo srd.

iscincídha , nf: schinchidha Definizione ischintídhia Frasi is iscincidhas ant allutu sa fròngia.

iscíngere ischígnere

iscinigàre insinnigàre

iscinigàu , agt Definizione mortu e consumau, nau de ccn. chi est chentza fortzas nudha Sinonimi e contrari illaéndhidu, irbaléndhidu, irbalesiadu, isbagazadu, istasidu Traduzioni Francese épuisé, à bout Inglese all in Spagnolo agotado Italiano sfinito Tedesco erschöpft.

iscinixài , vrb Definizione bogare s'orrobba posta in lessia, samunandho, illimpiare in abba neta Sinonimi e contrari illempiare Frasi oi no poneus prus s'arrobba in sa lessia, dha poneus in varechina, ma sigheus a nàrriri a iscinixai Etimo srd.

iscinniài insinnigàre

iscinnigàre insinnigàre

isciobbiàre , vrb Definizione istesiare, illanare, andhare fora de unu logu o tretu Frasi iscióbbia de su letu, chi nono ti chi beto deo, indemoniau! (L.Mura)◊ iscióbbia a terra e bae a castiare!

isciobéru , nm: sceberu Sinonimi e contrari iscéberu, iscera 1, ischerta, sebelta Etimo srd.

isciòcoro iciòcoro