Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

limàtzu , nm Definizione ludighedhu fine Sinonimi e contrari limàgiu, limmu Etimo srd.

límba , nf: limma 2, língua Definizione músculu ladu e longu in su fundhu de sa buca chi si movet po agiudare a matzigare, a ingurtire e po foedhare; su limbàgiu o foedhóngiu de sa gente, capacidade de nàrrere su chi sa mente pentzat, registru e singiale de s'istória, de sa cultura e de s'identidade de unu pópulu / calidades de erba assimbigiadas a una limba po comente faent sa fògia: l. de boe (Borago officinalis); l. de cane (Cynoglossum creticum, C. officinale, Rumex crispus) Sinonimi e contrari limbàgiu / cdh. linga Modi di dire csn: filu o pitu de sa l. = itl. frènulo; truncu de sa l. = s'ala russa, a parte de daisegus; sa punta = sa parte prus addainanti e chi prus si moet; a limba a pala = a limba fora, cun pelea meda; imbrutàresi sa l. = nàrrere male de ccn.; l. mala = limba de fogu, limbi malu, limbi mala, punghixola, unu o una chi istat ponindhe male de s'àteru; limbi presu = chi no podet faedhare comente cheret; leare a unu a l. = dare crétida a su chi narat, fàghereli nàrrere o impromítere una cosa; èssere leadu a l., a sa l. = àere pecu, àere male a sa limba, fintzas in su sensu de no resèssere a faedhare o de no faedhare bene pro carchi male; leare sa limba a unu = fàghere s'efetu de no pòdere faedhare, de no faedhare; torrare sa l. a ccn. = torràreli sa capatzidade chi aiat pérdidu o no teniat de faedhare; pèrdiri língua = istare mudos, callare; iscapai língua (nadu de sa criadura) = comintzare a faedhare; portai unu fuedhu in punta o in pitzedhu de sa língua = pàrrere de chèrrere ammentare sa peràula ma chentza bi resèssere; portai sa l. longa = èssere limbi longos, faedhare male, tropu, nàrrere peràulas pesantes, èssere limba de foete; ciogare sa l. = critigare, faedhare male de s'àteru; èssiri ispuntu de língua = èssere limbilongu, faedhare male; trobedhai sa l. = atropeliai fuedhendu, no resèssere a faedhare bene, impresse, a nàrrere totu; ischire una l. = isciri fuedhai, cumprèndiri una língua; èssere totu limba pista (su fuedhai de una chistioni) = fuedhai po debbadas, po nudha; zúghere sa limba sica = abarrai citius; andai a limba tira tira = a malu ispravorzu, apretados a birgonza; nàrriri una cosa, fuedhai a truncu de l. = a limba lada, che unu chi no podet faedhare, imbriagu o malàidu (chi est perdindhe sos atuamentos); samunàresi sa l. = nàrrere totugantu su chi unu tenet in gana de nàrrere, fintzas faedhendhe male, chentza rispetu, mescamente pro si pagare de carchi male chi li ant fatu; pònneresi l. manna = faedhare chentza birgonza e ne critériu; nàrrere o faedhare sut'a l. = in suspu, in cobertantza; língua tua santa! = e deabbonu chi siat comente ses nendhe! Frasi portaimidhu unu cichedhu de àcua, ca portu sa língua grussa e impastara! ◊ manighendhe cumbinat de si mossigare sa limba ◊ su male chi at tentu l'at leadu a sa limba e no podet faedhare 2. prus de unu a limba lada, cotu dae su sutzu de su sarmentu, mancu si l'afurcarzant istat reu ◊ a limba a pala, assagatatos, si sont imbolatos a terra ◊ sentza ndhe pòdere, est trazendhe sa carena a limba fora ◊ cumenti ca dh'as nau a truncu de língua no dhu cumprendu! ◊ chi sa língua mia no est frabància, cussa picioca no dh'eus a torrai a biri 3. sa limba mustrat chie est sa zente ◊ si unu pópulu perdet sa limba perdet totu ◊ sa limba chi si salvat est sa chi benit impreada cada die in totu ◊ sa cosa piús rica e bella chi sos pòveros ant e chi niunu lis podet leare: sa limba ◊ sa limba est su sidhadu veru de sa cultura de unu pópulu ◊ sa língua de mamma mia, antiga de candu est mundu, est bella oindí coment'e ariseru 4. in dónnia logu dhui funt is línguas malas ◊ e it'est, filla tua oi at iscapau língua? no fuedhat mai! ◊ no est presu a limba, cussu, no! ◊ lèalu a limba e si est ómine za no torrat in daisegus! ◊ si est postu de limba nandhe: Cussu est preitosu! ◊ nàrrere no poto de tantas vanidades, ca cantecantu est totu limba pista ◊ samunadebbolla, sa limba: oro netu no timet taca, però! ◊ a totu cudhos ci mi ant fatu male los perdono de limma e de coro ◊ circa de t'iscabbúlliri, fillu miu, e sempri cun sa língua, lah: dhis at a intrai prus de is istocadas! ◊ no cumprendheit su chi cudhu cheriat nàrrere sut'a limba ◊ Nostra Segnora at torratu sa limba a una pòvera muta ◊ it’est, sa língua puru eis pérdiru, chi no arrispundeis?! Cognomi e Proverbi smb: Limba / prb: sa língua no portat ossu ma segat prupa e ossu ◊ sa limba mala ponet sa taca chei s'ozuermanu Terminologia scientifica crn Etimo ltn. lingua Traduzioni Francese langue Inglese tongue, speech Spagnolo lengua Italiano lìngua, favèlla Tedesco Zunge, Sprache.

limbacútzu , agt Definizione malevaedhadu, limbi longu, chi foedhat male, chentza arrespetu Sinonimi e contrari limbilongu, limbimannu Etimo srd.

limbàgiu, limbàlzu , nm: limbazu, limmàgiu, linguatzu 1, linguàgiu Definizione capacidade de nàrrere su chi sa mente pentzat, de foedhare, de ammostare o fàere a ischire o a cumprèndhere cosa cun singiales Sinonimi e contrari limba / cdh. lingàgiu Frasi in su nòmene meu che ant a catzare sos dimónios e ant a faedhare limbalzos noos (N.Fois)◊ custas orasciones sunt in limbàgiu ulianesu ◊ cantant sos Sardos in limbazu insoro ◊ e ita chi dhu intendis prallatendu, a fillu tuu: fuedhat in dónnia linguatzu! ◊ su linguatzu est su fundamentu de s'imparai ◊ prandendu, su binu traitori dh'isciollit su linguatzu ◊ donzi animale tenet su limbazu sou Etimo itl. Traduzioni Francese langue, language Inglese language Spagnolo lenguaje Italiano linguàggio Tedesco Audrucksweise.

limbànte , agt, nm Sinonimi e contrari bauladori, bucaleri, limbimannu, limbilongu, limbudu Etimo srd.

limbànu libbànu

limbarésu , agt Definizione de su Limbara, su monte prus artu de sa Cadhura Etimo srd.

limbàrzu limbàgiu

limbàssa , nf: limbata, limbatza, limmàcia Definizione in campanas e sonàgias, s'orrugu de su ferru (o fintzes de ossu) chi tontonandho pendhe pendhe iscudet a costaos faendhodhas sonare; genia de cota; in is pitariolos a sulu, tígia de cosa chi si movet e sonat cun su sulu; in is iscarpas, tígia de pedhe, a parte de ananti, chi che arresurtat asuta de su lióngiu (po badrare su pei de no dhu ispitzulare o istrobbare sa corria); in is araos, sa punta de sa dentale ue intrat e si firmat s'abrada Sinonimi e contrari antarzu, batàgliu, limbatzu, limbedha, limbiredhu, matàgliu, pichiagiolu, trantallu / ciafita, oriciola / incummentadolzu Frasi po no dhis lassare sonare sas càmpanas che aiat tirau sa limbatza Etimo srd. Traduzioni Francese languette Inglese tongue Spagnolo lengüeta Italiano linguétta Tedesco Zünglein, Zunge.

limbàssu , nm Definizione erba de axedu Sinonimi e contrari binuvorti, coraxedu, suciosa Terminologia scientifica rba.

limbàta limbàssa

limbatàre , vrb: allimbatare* Sinonimi e contrari linguatzai.

limbàticu , agt Sinonimi e contrari limbacutzu, limbilongu, limbudu.

limbàtza limbàssa

limbàtzu , nm: limmatzu, linguatzu Definizione in is pitariolos, tígia fine de cosa chi si movet e sonat cun su sulu (a cropu a tiradura in is campanas, inue est un'orrugu longu de ferru tundhu grussu; in is sonàgias po bestiàmene, biculedhu de ferru o ossu longhitu chi si movet apicau aintru e iscudendho a is costaos dhos faet sonare) Sinonimi e contrari cabitzinu, limbassa, limbedha, limbiredhu / antarzu, batàgliu, matàgliu, pichiagiolu, trantallu Frasi como mi pàrgio iscutu comente a su limmatzu de una sonàgia istonada Etimo srd. Traduzioni Francese anche Inglese reed Spagnolo lengüeta Italiano ància Tedesco Rohrblatt.

limbàzu limbàgiu

limbèdha, limbédhu , nf, nm: linguedha Definizione su pupujone o fràvula de sa bula, o fintzes campanedha de su gúturu; foedhandho de sa natura de sa fémina, su limbedhu currispondhet a sa natura de s'ómine ma chentza chi si siat isvilupau; sa tzeurra chi bogant is sèmenes naschindho; limbedhu est fintzes su limbatzu de is sonàgias; a logos, limbata in is iscarpas Sinonimi e contrari agaju, àngua, gagaju, gargarista, limbiredhu, saxinedhu / tituledha / antarzu, limbassa, matàgliu, pichiagiolu, trantallu / tudhu 3. sas erbas sunt bocandhe sas limbedhas 4. isse si apiligaiat a sos cànnaos de sos limbedhos de sas campanas ◊ tochedhabat cuntentu che limbedhu in càmpanas de prata sonandhe in die de festa Etimo srd.

limbibrésu , agt, nm Definizione chi o chie portat sa limba leada, chi no podet foedhare, chi foedhat cun dificurtade coment'e chi portet sa limba acapiada Sinonimi e contrari limbicheche, limbidentu Etimo srd.

limbibúdidu , agt: limbipúdiu Definizione nau de ccn., chi no faet àteru che foedhare male de calecunu naendho cosas chi no funt Sinonimi e contrari abbruxaderi, fogaresu, fogoneri, mincidiosu, mintapare Frasi dae atentu, ca cussu limbipúdiu de Tilipu ti ndh'est cenendhe sa vidha ca anca ses zelosu! Traduzioni Francese mauvaise langue Inglese backbiter Spagnolo mala lengua Italiano malalìngua Tedesco Lästermaul, Lästerzunge.

limbicàda , nf: limbicata Definizione una cota, su tanti chi si podet fàere a una borta de cosas de fàere a limbicu Frasi finida sa limbicada e prena sa dimizana!◊ tantu già ne lis cheret duas de limbicatas de bruschete pro s'imbreacare!…(A.Pau) Etimo srd.