A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

melorrú melaorrú

melósu , agt Definizione chi portat mele Cognomi e Proverbi smb: Melosu.

meltzàdu , nm Definizione genia de papare fatu cun errigos, limba, isprene e carresàpida segaos a crantighedhos, cundhios e istichios in d-unu orrugu de istentina, de fàere a orrostu Frasi po sa suchena de Missa de pudhu faghent saltitza e meltzadu cun olia Terminologia scientifica mng.

mèltze , nf: merce, mertze Definizione dónnia e css. cosa fata e posta a bèndhere Sinonimi e contrari mercansia Frasi zughet meltze chi bennet a baratu ◊ cussa est mertze chi no agatas a cómporu, mancari sias forte de dinare! Etimo itl. Traduzioni Francese marchandises Inglese merchandise Spagnolo mercancía Italiano mèrce Tedesco Ware.

méltzigu , agt: métzigu Definizione chi est coment'e mertzu, guastu Sinonimi e contrari demmu, maladióngiu, malesanu, mantzadu | ctr. líaru, sanu Frasi suta de unu sole méltzigu bides sos disterrados Etimo srd. Traduzioni Francese véreux Inglese maggoty Spagnolo picado, podrido Italiano bacato, mèzzo màrcio Tedesco wurmstichig, angefault.

meltzòla , nf Sinonimi e contrari badrufa, mardúfula, marrócula Terminologia scientifica ggs.

méltzu , agt: mertzu Definizione chi est guastu, pérdiu / preitiosu mertzu = mandroni ispaciau Sinonimi e contrari fràzicu, mantzadu Etimo cdh. merzu.

meluchidòne, meludidòne, melulidòne meladidòne

mélura , nf Sinonimi e contrari maurra, mérula, meulla Frasi sa mélura est cricanne bobbotzis po sos puzonedhos.

melurínu , agt, nm: merulinu Definizione de mérula, foedhandho de colore, chi est niedhu píghidu; foedhandho de ccn., chi est pagu de giudu, chi est chentza cabu, chentza firmesa; pigione de mérula Sinonimi e contrari corbinu, píchidu Frasi boes melurinos ◊ giuchet ocros merulinos, niedhos abbaninos 2. chervedhu merulinu Terminologia scientifica clr Etimo srd.

membràna , nf Definizione pígiu fine de intessidura animale o vegetale.

mémbru , nm Definizione persona, chie faet parte de un'organísimu Etimo ltn. membrum.

memèche , nm Definizione in su foedhóngiu de o cun is pipios, angionedhu Sinonimi e contrari memei Etimo srd.

memédhu , nm Definizione genia de bicu de carre chi a su díndulu dhi creschet in pitzu de su nasu e pendhet prus longu Terminologia scientifica crn.

memèi , nm: memmè, memmea, memmei Definizione in su foedhóngiu de is pipios, angionedhu / caminare a m. = a memenedha, a s'imbàtoro, a pampas, a tatas, a cuatru peis Sinonimi e contrari memeche 2. sos sordaos caminaiant a memei in mesu a is matas ◊ a memei camines, in corrias de fogu ti che andhes, betavurriadòrgios! Etimo srd.

memelédhu , nm Definizione sa mela, melighedha de su lidone, e fintzes sa mata etotu Sinonimi e contrari alidone, baca 1, bilisone, chelleisone, ghilidone, lasarione, lisone, meladidone Etimo srd.

memenèdha avb Definizione andai a m. = a memei, a s'imbàtoro, a pampas, a tatas, a cuatru peis Etimo srd.

mementòmo , nm Definizione memento, homo! = ómine, ammenta!, fràsia nódida chi su preide narat ponendho su chinisu in conca su mércuris de sos chisinos, arregodandho chi seus terra e chi a terra torraus: si narat de custa funtzione etotu Frasi su chi li sunt betendhe sunt esagerasciones e isse est innotzente che Maria, pro chi timat sa die de mementomo Etimo ltn.e memento homo.

meméntu maméntu

mèmme , nm Definizione manera de nàrrere: – Comente ti giamas? – Memme etotu! (= deo etotu).