trintzète trincète
trintzillèra, trintzilléri transilléri
trintziódhu , nm Definizione acapióngiu, cordiola de sa sedha Sinonimi e contrari presógliu Etimo srd.
trínu , agt Definizione
in colore de trigu (granu sicau), iscurosu; fintzes bàrgiu; nau de ccn., chi est duritosu, unu pagu bregungiosu / puzone t. = trinedha, fruferarzu, crunculleo
Sinonimi e contrari
tríghinu*
/
balzu,
bertigatu
Frasi
su chelu est totu trinu e minetat de pònnere su mantedhu a su nudu terrinu (A.Casula)◊ as iscritu che padronu s'òpera tua in su granitu trinu ◊ at batutu una cane trina chi no apedhat
Traduzioni
Francese
brun
Inglese
brown
Spagnolo
trigueño
Italiano
bruno
Tedesco
braun.
trínu 1 , agt Definizione chi est formau de tres.
triógiu, triórgiu, triórzu, triózu tirifózi
trípa , nf Definizione
su centubilloni o bentre grussa de animales mannos, ma pruschetotu su papare chi si ndhe faet; dhu narant po bentre puru
Modi di dire
csn:
segare sas tripas = segai sa matza, donai istrobbu; faci de t. = afitulau, pigotosu
2.
sas tripas chi ti at fatu, si ti lompo a matzucu!…
Terminologia scientifica
mng
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
tripes
Inglese
tripe,
belly
Spagnolo
callos
Italiano
trippa
Tedesco
Kaldaunen.
trípa 1 , nf Definizione orrobba téssia: felpa de cotone Terminologia scientifica bst Etimo ctl. tripa.
tripàle , nm Definizione
is músculos de sa bentre
Sinonimi e contrari
pedhíncula
/
bentre,
mata
Terminologia scientifica
crn
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
muscles abdominaux
Inglese
abdominal musculature
Spagnolo
músculos abdominales
Italiano
muscolatura addominale
Tedesco
Bauchmuskeln.
tripèra , nf Definizione tripa, bentre, nau a disprétziu.
trípi típiri 1
tripía telpía
tripiàre tilpiàre
tripiciòne tribizòne
tripidàglia , nf Definizione cosa posta a trébide Sinonimi e contrari trebidàlgiu Frasi sos tzios vetzos, postos a tripidàglia, sont zocanne a cartas Etimo srd.
tripidàgliu, tripidàrgiu, tripidàrju trebidàlgiu
trípide trébi
trípidi , nm Definizione genia de giogu a dinare: si faet una síngia in terra, is giogadores betant una moneda po ischire a chie tocat a primu, segundhu o àteru, cunforma a comente is monedas funt orrutas prus acanta o prus atesu de sa síngia; tandho si apirant is monedas e su giogadore cricat de che isconciare sa pira iscudendho una pedrighedha (balla o bullinu) e binchet is monedas chi che at betau: si no che ndh'at betau, tocat a su giogadore furriante (su chi benit aifatu in s'órdine) a provare Terminologia scientifica ggs.
tripiditràpidi , nm Definizione genia de sonu de cosa atripandho Frasi tripiditràpidi sa cardagiola… Etimo srd.
tripiliàre , vrb Definizione fàere naschire iscórriu, briga, disacórdiu Sinonimi e contrari cubisionare.