A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

umpiólu , nm: umpriolu Definizione genia de carcida po umprire o piscare abba Sinonimi e contrari boale, caltzida, séchia Terminologia scientifica stz Etimo srd.

umpíre, umpíri , vrb: umprire, umpriri Definizione pigare cosa intrandho s’istrégiu de prènnere a mesu de sa cosa de pigare Sinonimi e contrari imbèlghere, orire 1, pienare, úmprere* Frasi Tziscu umpit su mustu de sa pica ◊ lea su tatzone, umpri abba dae sa bartza e beta a sos fiores! ◊ fia pigadu a montes cun babbu a umprire a pala ledàmine a sos sacos ◊ àter'e che gai ndhe amus bufadu in tempus de arzola, abba caente umprida a s'isterzu e a su cola cola! ◊ fit umpendhe abba cun sa càtula dai sa cora 2. posta in motu est sa màchina moderna po umpire s'iscàrgiu a su pasteri (L.Zedde)◊ sodhu minore umpit sa búscia Traduzioni Francese puiser Inglese to fill, to draw Spagnolo sacar Italiano attìngere, empire Tedesco schöpfen, füllen.

umpregubèdhas , nm: umpriguba, umprigubedha, umprigubedhus Definizione imbudu mannu po prènnere carradas Sinonimi e contrari imbudu, imprebbarile, umpidroxu Frasi tèngiu unu umpregubedhas de liàuna po is carradas Etimo srd.

úmprere , vrb Definizione umprire, pigare cosa intrandho s'istrégiu a mesu de sa cosa de prènnere, de pigare: nau de gente o de animales, fintzes tzatzare / pps. úmpridu, úmpriu; ú. abba = piscai àcua Sinonimi e contrari imbèlghere, orire 1, pienare, umpire Frasi tziu Ortale fit urtimandhe sos pastorizos de su late in su cuile, apenas úmpriu su recotu ◊ in su sacu prenu bi at ube úmprere ◊ est falada a sa funtana e at úmpridu s'abba ◊ apustis allatau su bitellu, mi umpriat bator bortas su malune (C.Buttu) Etimo ltn. implere.

umpridòre , nm Definizione palita po umprire o pigare braxa Sinonimi e contrari palitone Terminologia scientifica ans Etimo srd.

umpridórgiu umpidróxu

umpridòri , nm: impidori Definizione genia de cannedhu piticu cun su filu imbodhigau chi si ponet aintru de un'istugighedhu a duas puntas, imbuidau a bisura de lacu, po passare sa trama in mesu de s'ordiu de una parte a s'àtera, tessendho Sinonimi e contrari impidórgiu, ispola Etimo srd.

umpridórju umpidóriu

umpridórzu , nm Definizione istrégiu po umprire Sinonimi e contrari conchedha 1, gupu, opia, trobia, upu Terminologia scientifica stz Etimo srd. Traduzioni Francese puisette Inglese pail Spagnolo acetre, recipiente para sacar agua Italiano attingitóio Tedesco Schöpfgefäß.

umprídu , pps: umpriu Definizione de umprire Sinonimi e contrari úmpriu Traduzioni Francese rempli Inglese filled Spagnolo llenado Italiano empito Tedesco gefüllt.

umpridúra umpidúra

umprigàre , vrb Definizione atzitzare su cane, pònnere su cane aifatu e contr'a ccn. o a un'animale Sinonimi e contrari aciopai, atiare, auntzare, incidai, inciulai, insissiligai, intzugare, ubetzare | ctr. caciare, chelcire.

umprigúba, umprigubèdha, umprigubèdhus umpregubèdha

umprimènta , nf Definizione totu su chi podet serbire a prènnere, prus che àteru coment'e prenimentu modhe (es. de banitas) Etimo srd.

umprínzu , nm Sinonimi e contrari prenadura | ctr. illichidadura Etimo srd.

umpriólu umpiólu

umpríre, umpríri umpíre

umpríu umprídu

úmpriu , pps, agt Definizione de úmprere; chi est prenu, fintzes tzatzau Sinonimi e contrari umpridu / pienu / atatu, satzau 2. in manos tuas restat solu una bértula úmpria de frastimos 3. como che sezis bene úmprios!

umpuàle , nm: upuale Definizione genia de istrégiu, de làuna o de plàstica, po umprire, pigare abba, múrghere Sinonimi e contrari boale*, caltzida, candharja, gupiale, istagnale, pipordo, umpiolu / mossorzu, murghijola / ttrs. upuari Frasi batídemi un'upuale de abba e unu pannu netu a mi frobbire Terminologia scientifica stz Traduzioni Francese seau Inglese bucket Spagnolo cubo, balde Italiano sécchio Tedesco Eimer.