Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

ammedàre , vrb: ammelai 1, ammelare, ammenare, ammerare Definitzione sighire a betare a un'istrégiu, prènnere meda / ammelai una carrada = annúnghere binu a sa cuba comente sighit a budhire su mústiu Sinònimos e contràrios aciúgnere, agnànghere, annúnghere, assusai 1 | ctr. bocare, ilbagantare Frases ammera abba a sa padedha ca est pagu su brou! ◊ ammera sale a sa cassola ca est bamba! ◊ at ammerau ozu a sa làmpana ◊ is giorronadas suas fiant a binnennare, mirare cupones budhindo, prentzare binatza e ammelare carradas ◊ s'irrichesa terrena su coro no ammenat! Tradutziones Frantzesu remplir jusqu'au bord, combler, ajouter Ingresu to add, to fill up Ispagnolu colmar Italianu colmare, aggiùngere Tedescu auffüllen, hinzufügen.

costèra , nf: custera Definitzione logu longu meda totu in costa, totu comente andhant is montes o fintzes ororu de mare Sinònimos e contràrios colta, cugutada, palinzu, trempera | ctr. paris Frases bandho che pastore in sas costeras in mesu a badhes umbrosas ◊ fuendi, si est firmau in d-una costeredha fàcias a soli ◊ resto annicadu pensendhe a su fogu chi nos brúsiat badhes e costeras ◊ sos moros, in atacos a sas costeras de mare, ant fatu a iscraos medas sardos Terminologia iscientìfica slg Ètimu spn. costera Tradutziones Frantzesu bord de la mer Ingresu ridge, coast Ispagnolu costera Italianu costóne, rivièra Tedescu Küstenstrich.

intzibbàre , vrb Definitzione prènnere a intibbu; tzatzare a meda Sinònimos e contràrios istibbire, stibbai / satzai Ètimu ctl., itl. estibar + inzeppare Tradutziones Frantzesu remplir jusqu'au bord, entasser Ingresu to fill up, to cram Ispagnolu colmar, llenar Italianu colmare, stipare Tedescu auffüllen.

isprúnza , nf: ispundha, ispunza, spunda Definitzione is oros de su letu Ètimu ltn. sponda Tradutziones Frantzesu bord du lit Ingresu edge (of a bed) Ispagnolu borde, orilla de la cama Italianu spónda del lètto Tedescu Bettkante.

marína , nf Definitzione su mare pruschetotu ororu de sa terra, su prus acanta; genia de corpus militare chi manígiat is naves e andhat peri is mares Frases Deus a nosu at cuncédiu unu mannu capitali de sa marina a Fonni ◊ deris unu canàriu falat a sa marina, faghe e no faghe die… 2. Sesetu est tenenti de Marina ◊ a Tamasu ndi dh’iant pigau sordau in sa Marina e dh’iant imbarcau cumenti a cannoneri Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu bord de la mer, marine Ingresu coast (line), navy Ispagnolu marina Italianu marina Tedescu Meeresküste, Marine.

óru , nm: uru Definitzione totu su tretu prus in fora de una cosa, de unu trastu o de unu logu, sa parte forana: su sing. si narat fintzes de unu tretu, de una parte, e su pl. po s'oru totu pínnigu; css. tretu, in su logu; acanta, a pagu tretu (logu e tempus)/ min. oredhu, orighedhu Sinònimos e contràrios avoreta, orizu / ala, parte, tretu | ctr. mesu Maneras de nàrrere csn: or'oru (ororu), oros oros, orus orus = isorisoros, totu comente andhat s'oru; èssiri orusorus = (nadu a lamenta), atesu meda; in s'oru de, in s'oru in s'oru de… (logu), in s'oru miu = acanta de, acanta acanta de…, acanta mia; in s'oru de… (cantidadi) = agiummai, itl. "circa" (cun vrb. a s'infiniu = in perígulos de… + vrb); bodhiri, leare, lebare, bogare oru, oros, de una cosa = pigai àrviu, leare cabu de…, leare assunta, seru de…, ischírendhe carchi cosa, imbistigare pro ndhe ischire; prenare, fàghere un'isterzu oru cun oru = a oros, prenu deretu; èssere, pònnere, istare a orighedhu = in picedhu, própiu in s'ata de carchi cosa, apunta apunta a che rúere, fintzas acurtzu meda, própiu in s'oru de…; prenare un'isterzu a suta de oros = chi no siat a paris de s'oru; orus oredhus a!... = ingunis ingunis est!..., bi cheret ancora tempus meda; zúchere a unu in s'oru = portai a unu acanta; essíreche a s'oru = antibitzaresiche a fàghere una cosa cussiderada perigulosa, pagu bona, contrària a o foras de sas usàntzias; pigaisidha orus orus = essíreche costa costa, pala pala, chircare iscusas pro no fàghere su dovere; èssiri sentz'e furriai oru (nau de ccn.)= fatu a sa russa, chentza delicadesa, cun pagu cussideru; tènnere oros de terrinu = àere terras Frases fúrriu s'oru a sa gunnedha ca est totu sfibicitada ◊ sas córbulas, sos canistedhos zughent s'oru pintu, niedhu, forradu ◊ li at aporridu una tatza prena finas a oru ◊ cussa tatza che ruet de sa mesa ca est in s'orighedhu ◊ istabat in s'oru de bidha ◊ fiant firmus in s'oru de sa pratzita ◊ in campu, za s'ischit, sunt semper a oros de pane e de casu assutu ◊ ponimí in s'oru tuu, sétziu a sa manu tua de esti! 2. sa faina mia est frundhida a un'oru ◊ pònela a un'oru, cussa cosa, candho agabbas! ◊ si setziat sempri a un'oru po no fai su fichetu ◊ tzente tentanne sos vulos no si ne vidiat in sos oros 3. no ti potzu agiudai a nci portai custa cosa a domu tua: tanti gei est orus orus!…◊ depit èssi chi boliat a dh'agiudai, mischinu… tanti fiat orus oredhus!…◊ in mari, sighiat a nadai abarrendu orus orus de sa terra ◊ pasci, brebei, pasci, totu or'oru de arriu!…◊ aprontade oros oros setzidorzos ue pasent sos betzos! ◊ beni, bufa e paga puru, no ti dha pighis orus orus! 4. si bidiat una lampaluxi fraca, pariat unu fogu in s'oru in s'oru de si nd'istudai ◊ Elias si est sétiu in s'oru de su babbu ◊ sa caserma est in s'orichedhu de dommo sua 5. cun cussas bulletas che apo pagadu in s'oru de batoschentamiza ◊ s'éuro ch'est in s'oru de unu dòllaru 6. fit impessu ghirandhe dae cubile e no ndhe aiat galu leau oru de sas cosas ◊ chi ndi bodhint oru is carabbineris, dhus arrestant! ◊ no ndhe podent bogare oru de su mancamentu ◊ su fizu no fit galu torrau e at mandhau a su frade a ndhe lebare oru 7. sa zente zúdigat a chie ch'essit a s'oru ◊ própiu tue che depias essire a s'oru, cun cussos tirriosos!…◊ su babbu est sentz'e furriai oru… po dónnia tontesa ndi pigat su fillu de iscola, dhi perdit letzionis e cómpitus! Sambenados e Provèrbios prb: menzus a torrare issegus dae s'oru chi no dae mesu Ètimu ltn. orum Tradutziones Frantzesu bord, périmètre Ingresu bank, perimeter, edge Ispagnolu borde, orilla, margen Italianu bórdo, màrgine, contórno, lémbo, spónda, perìmetro Tedescu Rand, Saum, Umriß, Umfang.

pienàre , vrb: prenare Definitzione betare o pònnere calecuna cosa in istrégiu o in calecunu logu fintzes a candho no dhue ndhe cabet àtera: fintzes pònnere cosa o betare apitzu coment'e imbrutandho meda o totu, ocupandho logu; foedhandho de terrenos, betare su sèmene in sa terra arada; foedhandho de fémina, impringiare; in cobertantza, fintzes cumbínchere a ccn. a calecuna idea, su si crèdere meda, ocupare fintzes cun prexu sa mente, s'ànima, su coro / cong. pres. 1ˆp. sing. prenga, prene; pps. prenadu, prenu / prenare s'ogru a unu = (nau de calincuna cosa) pàrriri bella meda, bona, pràxiri Sinònimos e contràrios acolumare, cènnere, impreni, imprignare, improssimare, plèniri, semenai, umpire | ctr. abbuidai, ilgavantare, illichidare Frases so prenendhe su binu ◊ mi prenaia sas busacas de càriga ◊ comente at betadu cussa cosa mi at prenu de brúere! ◊ prena s'ozu a sas ampullas! ◊ at prenu fiascos de abba ◊ cussu traste s'est prenanne de rughintzu ◊ bodhindhe morisca mi so prenu de ispina ◊ sos istradones si torrant a prenare de fossos e de lutu ◊ is bangus si preniant de genti, montàrgius e bidhajus 2. mancari cun s'aradu de linna pienao su nalvone ◊ bos sezis irfassaos prenandhe sa terra a marrone ◊ ocannu prenamus s'ortu a basolu ◊ cust'arricu medas terras dhas preniat a trigu e a fà e poniat fintzas trinta giorronaderis a trabballai 3. custu contu consolat e ndhe pienat su coro ◊ iscummitu ca sa conca gei ti dh'at prena oi puru, cun is chistionis suas?! (A.Melas)◊ aici gei si dh'at prenu s'ogu!…◊ de cussa malesa ndhe as prenu su logu! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu remplir jusqu'au bord Ingresu to fill Ispagnolu llenar Italianu riempire, colmare Tedescu füllen, auffüllen.

plèniri, plènnere , vrb: prènere, preni, prènnere 1, prenni, prènniri Definitzione betare o pònnere calecuna cosa in istrégiu fintzes a candho no ndhe cabet àtera; fintzes pònnere o betare cosa apitzu coment'e imbrutandho, ocupandho logu; betare a corpus, papare a tzatzadura; foedhandho de terrenos, betare su sèmene de su laore in sa terra arada; in cobertantza, cumbínchere a calecunu de calecuna idea, giare informatziones solu de una genia po dhu cumbínchere de calecuna cosa e dhu tènnere in favore, su si crèdere meda, pigare sa mente, s'ànima / pps. prenu; ger. prenindhe Sinònimos e contràrios acolumare, cènnere, impreni, pienare / satzai / semenai | ctr. abbuidai, illichidare Frases apu prenu una marighedha de pruna ◊ so prenendhe abba a sa broca ◊ Pistirincu at prenu su sacu de perda ◊ si prenit sa domu de carramatzinas ◊ custa butíllia isbódia immoi dha prengu ◊ torra a prènnere sa tassa! ◊ sa pasta si podet prènere de saba o mele pro fàere custu druche ◊ sa domo si fit prenindhe de zente 2. tengu terras a pasci e terras po preni ◊ is messajus prenint, po su prus, fà e trigu 3. si prenint sa buca, de autonomia, ma no su ciorbedhu ◊ a fuedhus gei ti prenis: ma ses prenu de bentu! ◊ no mi prèngias sa menti de fumu! (L.Matta) Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu remplir, remplir jusqu'au bord Ingresu to fill Ispagnolu llenar Italianu riempire, colmare Tedescu füllen, anfüllen, auffüllen.

raína , nf Definitzione tretu artu meda de orroca, oru de orrocas artas Sinònimos e contràrios conchile, ibba, ispéntimu, ispérruma, scabiossu, trabentu Frases dae punta de sa raina bio su mare de Bosa ◊ s'abbilastru bolat sempre in sas alturas, si pasat in sas rainas ◊ si ch'est betadu dae una raina ◊ ch'est toruladu in sas rainas finas a sa banchina de s'istradone Terminologia iscientìfica slg Ètimu srdn. Tradutziones Frantzesu bord, crête, précipice Ingresu border, precipice, crest Ispagnolu borde, cresta Italianu ciglióne, precipìzio, crésta Tedescu Abgrund, Schlucht.

scàru , nm Definitzione in bidhas de mare, orruga o istrada a oru a mare Frases in Portescusi ant fatu sa festa de su scaru Tradutziones Frantzesu promenade du bord de la mer Ingresu seafront Ispagnolu paseo marítimo Italianu lungomare Tedescu Strandpromenade.