A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

achizadúra , nf Definition su achizare Synonyms e antonyms incilladura, incillimentu Etymon srd.

achizàre , vrb Definition su cambiare bisura, de face, coment'e inchietandhosi o intristandhosi Synonyms e antonyms acristai, inchigiare, inchizire, incilliri, increstare, ingrispire Etymon srd. Translations French froncer les sourcils English to frown Spanish fruncir el ceño, contrariarse Italian accigliarsi German die Stirn runzeln.

achizàu achizàdu

achizolàdu , pps, agt Definition de achizolare; chi est apartau o postu in calecunu cugigone Synonyms e antonyms acungonau, acuzonadu, arrenconau Translations French rencogné, niché, tapi English put in a corner Spanish arrinconar Italian incantucciato German gestöbert (in Winkeln), verkrochen.

achizolàre , vrb Definition pònnere in su chizolu, in calecunu cugigone Synonyms e antonyms achizonare, acuzonare, angronare, arreconai, inchizolare, incozolare | ctr. bocare, essire Etymon srd. Translations French rencogner English to put in a corner Spanish arrinconar Italian incantucciare German in Winkeln stöbern, sich in eine Ecke verkriechen.

achizonàre , vrb Definition cuare, pònnere, istare in d-unu cuzone, a una bandha Synonyms e antonyms acantonai, achizolare, acuzonare, arreconai, inchizolare, incozolare | ctr. bocare, essire Etymon srd. Translations French rencogner English to put in a corner Spanish arrinconar Italian rincantucciare German in eine Ecke stellen, drängen.

àcia , nf: atza 2 Definition capacidade de èssere chentza bregúngia, su bogare face foedhandho, cricandho, fintzes fortza de fàere ccn. cosa; est sa punta acancarronada e segante de sa pruàcia puru / àcias de casu = casu (modhe, nou, friscu) segau a fitas fines e fríssiu in s'ógiu Synonyms e antonyms alidantza, atrevimentu, atzile, bica 1, chighirra, discocu, pronti | ctr. bergugna Idioms csn: parare, tènnere, zúghere a. = pònneresi botu; segai s'a. a unu = irbrunchiàrelu; pigai a. po a. = agatare it'e pistare, fàghere pagu frasca, fàghere in bóidu Sentences pentzai a s'atza chi tenint custus piciochedhus: no arrispetant a nisciunus! ◊ cussa picioca mi parit ca portat atza… e tou! ◊ cussa est fémina chi zughet atza, botu, si imponet ◊ as atza de los giamare "poesia" totu sos tzotzos chi tue impiastas! ◊ benemindi ómini de atza!…◊ unu petorriruju faghiat andhendhe e parendhe semper piús atza 2. solu a fortza de picu, palu e matza potei fagher logu de semenare: però mi ch'est fuida tota s'atza! 3. immoi iscapas a prangi puru, ma cun mei pigas atza po atza: tenis axiu tzerriendi!… (E.Olla)◊ cun megus is ladronis pigant atza po atza e chi mi segant sa matza mi dhus tocu de fogu! Surnames and Proverbs prb: chie at atza at parte Translations French audace English impudence, boldness Spanish audacia Italian audàcia, sfrontatézza German Mut, Frechheit.

àcia 1 , nf Definition genia de candhelobbre / à. de pòbur'ómini = màtulu de carcuri chi si leat pro fàghere lughe a denote candho no si tenet àteru; à. de fogu = in cobertantza, isetore, taceri Synonyms e antonyms acera, aceri, candelobbru, intortza Sentences àcia de bàtoro lughinzos ◊ lu ponet in sa bara tra bàtoro àcias chi dant lughe giara (P.Casu)◊ àcia de Deus allumada est custu santu ◊ diamus chèrrere allúghere che àcias sos coros nostros ◊ si est berus ca m'istimas, torra sa luxi a s'àcia istudada! Etymon ctl., spn. atxa, hacha Translations French torche English torch Spanish antorcha Italian tòrcia German Fackel.

aciacàdu , pps, agt: ciacadu Definition chi istat sèmpere malàidu, débbile Synonyms e antonyms maladióngiu, malacónciu | ctr. sanu Sentences immoi seus bècius e aciacaus Translations French maladif English cachectic, sickly Spanish enfermizo Italian malatìccio, cachèttico German kränklich, siech.

aciacài, aciacàre , vrb: ciacare Definition ingòllere nésiga, mància, maladias Synonyms e antonyms inciacai, tacare, tunconire | ctr. sanai Etymon spn. achacar.

aciàchidu , nm Definition css. cosa chi curpit sa salude, dannu, istrobbu mannu Synonyms e antonyms mantza, màrcia, taca 3 Etymon spn. achaque Translations French ennui de santé English ailment Spanish achaque Italian acciacco German Gebrechen.

aciachiéntu , agt Definition chi est sèmpere malaidóngiu Synonyms e antonyms aciacadu, frazigone, maladióngiu Etymon spn. achaquiento Translations French maladif English sickly Spanish achacoso Italian acciaccóso German gebrechlich.

aciacósu , agt: ciacosu Definition chi istat sèmpere malaidóngiu, chi si buscat totu is maladias Synonyms e antonyms magagnosu, maladióngiu, malesanu, tacadu, temósigu, temosu, tunconidu, tzimiliosu | ctr. sanu Etymon spn. achacoso.

aciamàrra , nf: atzamarra, ciamarra, tzamarra Definition genia de trastu a bestire in pitzu, est una pedhe cun sa lana, conciada e fata coment’e giacheta Synonyms e antonyms berbechina, bestebedhi, besti, cacarra 1, talanassu Sentences essiat totu mudadu, bene allichididu, cun d-una atzamarra de pedhe de biju Scientific Terminology bst Etymon srd. Translations French simarre English simar Spanish zamarra Italian zimarra German Simarre.

aciannitài , vrb: agiannitai, arxanitai, assannitai, axannitae, axinitai, azanitare, azannidare, azannitai, azannitare, giannitai Definition su apedhare de is canes candho pesant sa fera, s'apédhida a tzichírriu chi faent is canes tzerriandho su mere ca no arrennescent a sighire e aciapare su sirbone o àteru animale, prus che àteru si est piticu, o fintzes po dhu sinnalare; nau de gente, su si allegrare meda de calecuna cosa Synonyms e antonyms gannitare, giannire, tzannidare Sentences su cane fuit azannidandhe unu cunillu ◊ is canis funt arxanitendi, si bit ca ant agatau sa fera! 2. abarrant a ingíriu de su foghidoni, papendu e bufendu, agiannitendi comenti faint is margianis Scientific Terminology bga Etymon srd. Translations French aboyer English to bark Spanish ladrar Italian scagnare German anschlagen.

aciàpa , nf, nm: aciapu, ciapa Definition su aciapare, su cassare, leare calecuna cosa, prus che àteru in su sensu de fura prana, fata cun trassa e no a gherra / s'annu de s'a. = su 1794, candho sos Castedhajos che ant tentu e catzadu sos Piemontesos: nadu in cobertantza, fintzas tempus de furas, de afares pagu netos Synonyms e antonyms arrelantzu, bardana, fura, furóngiu, furunchia, ladratzonia, ladroneria, sdorrobbatóriu, tentura 1 Sentences s'annu de s'aciapa sa genti in Castedhu fiat narri "cíxiri" a is Piemontesus, po dhus connosci e cassai ◊ sa catzedha mia est bona in sa circa, in sa punta e in s'aciapu (D.Maccioni) Etymon srd. Translations French volerie English robbery Spanish robo Italian ruberìa German Stehlen.

aciapàdu , pps: atzapau Definition de aciapare Synonyms e antonyms acatau, aciàpidu.

aciapagàni , nm: atzapacanes Definition aciapa canis, aina po cassare is canes chi no tenent mere, bagamundhos Scientific Terminology ans Etymon itl. acchiappacani Translations French employé de la fourrière English dogcatcher Spanish perrero, lacero Italian accalappiacani German Hundefänger.

aciapài , vrb: aciapare, aciopare, atzapai, atzapare, ciapai Definition agatare de cumbinatzione o cricandho; pigare, aferrare calecuna cosa cun is manos o àteru, nau fintzes in su sensu de furare, de ingòllere maladia o àteru / pps. aciapadu, aciàpidu / aciapai ccn. mali = collire maladia Synonyms e antonyms abbigiare, acatare, aciocai, apaciapai, cassai, furai, tènnere / abbrancai, acafai, afarrancae, aferrai, aggafai, aggarrai, agguantai, collire | ctr. iscapare, lassai Sentences l'ant aciapadu rutu in su ludu ◊ chie chircat aciapat ◊ crediant de atzapare su locu serrau ◊ su tempus colat e nos atzapamus diversos ◊ candho leadu s'at sa mascaríglia mi so aciàpidu cun muzere mia! ◊ betzu e débbile, n'at atzapatu sa morte ◊ aciopeit su frade bochindhe fogu ◊ ómines e féminas si chircant, s'aciopant, si leant e si lassant 2. aciapa su gatu ca ndi at furau s'arrocali! ◊ passendi in sa porta ndi at aciapau sa fatura Etymon itl. Translations French attraper English to catch Spanish coger, agarrar Italian acchiappare German fangen.

aciapamúsca , nm Definition genia de erba chi faet a fògia punciuda e unu frore mannu chi candho est serrau assimbígiat a sa pilledha de pastori, ma prus mannu meda (che unu tubbu a cuidu, ingespiau a fora), e apertu, est de colore orrúbiu aintru, a càlighe, apertu totu in punta (e a punta) ma serrau in su pei: faet in logu de perdigàrgiu, in mesu de is pedras, e frorit tra martzu e abrile Sentences me is perdiaxus de Sirimagus si ndi agatat meda de aciapamusca Scientific Terminology rba, Helicodiceros muscivorus Translations French petit dragon mange-mouches English cuckoo pint, dead horse arum lily Spanish aro, yaro tragamoscas Italian gìgaro mangiamosche German Aronwurz.