A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

abertúra abbeltúra

abesàda , nf: avesada Definition su fàere calecuna cosa coment'e abbitúdine, su èssere abbituaos a fàere ccn. cosa Synonyms e antonyms abbitúdine, abesu, acomunamentu, imbitzu Sentences de abesada in domo no si faedhaiat meda ◊ amus àpidu sempre s'abesada de criticare a isse ◊ a s'avesada, su mengianu si fait sa rugi innanti de sucai Etymon srd. Translations French habitude English habit Spanish costumbre Italian abitùdine German Gewohnheit.

abesàre , vrb: avesai, avesare Definition pònnere s'abbitúdine, s'avesu a calecuna cosa Synonyms e antonyms abbetuare, acomunai, acostumai, afrisciai, arranguai, imbisciare, ingustai / allicare, allichionare, ingolumare | ctr. disabesare, disacostumai, irbitzare, ispònnere Sentences s'ómine de su sartu, abbellu abbellu, si avesaiat a si favedhare a solu ◊ depeus pensai a lassai dogna arratza de isperdítziu e avesai sa genti a si acuntentai de pagu Etymon ctl., spn. avesar, avezar Translations French habituer, accoutumer English to accustom Spanish acostumbrar Italian avvezzare German gewöhnen.

abesàu , pps, agt Definition de abesare; chi at fatu s'abbitúdine a ccn. cosa Synonyms e antonyms abbituadu, abitzadu 2. pro fagher s'arte de medianera pretzisu chi apet curtu in primu logu e siat avesada a donzi giogu! (B.Sulis).

abèschere , vrb: aèschere, arvèschere 1, avèschere Definition prus che àteru dhu narant po arrèschere su papare o su bufare in su gúturu candho non est calandho a bia dereta e faet a tussire Synonyms e antonyms ammadèschere, arrancare, arrèghere, arrèschere, iscaussire, issaèschere, obèschere Sentences est mortu ca s'est avéschiu chin d-un'ossu de pruna Translations French entraver English to hinder, to go wrong Spanish atragantarse Italian inceppare, andare di traverso German steckenbleiben.

abèsciri , vrb: abièsciri Definition irvilupare, abbiatzare Synonyms e antonyms abbiorare Sentences no crèsciri e no abièsciri ◊ abesci su fogu! Etymon srd.

abéssu , agt Definition chi bessat, chi est biraira, prenu meda Sentences oje sunt tucadas a su trólliu chin sos pischedhos prenos a cúcuru e abessos Etymon srd. Translations French débordant English overflowing Spanish rebosante Italian traboccante German überlaufend.

abestrússu abbistrússu

abésu , agt, nm: avesu Definition chi tenet s'abbitúdine, est abbituau, s'abbitúdine etotu; pps. puru de abesai = abesau / èssiri avesu a… = itl. èssere solito… Synonyms e antonyms abbituadu, abitzadu, imbitzadu, indentiu / abesada, abbitúdine, imbitzu Sentences est abesu de abbarrare a sa sola ◊ sa noa genia chi no nc'est avesa, custa debbilesa at a perdonai ◊ no fit avesu a nàrrere su chi no fit 2. a s'abesu suo, fit corcau tzicandhe ◊ aiat mucratu sa conca, comente fit avesu suo ◊ s'avesu mi nci portat a arrallai sa língua furistera! (R.Fresia)◊ s'aposentu si allàdiat ónnia dí, fatu prus mannu cun s'avesu de dhoi bíviri 3. sa pitzinna, abesa dae sa mama, a deche annos ischiat a còchere, a sos dóichi a cosire Etymon srd. Translations French habitué English accostumed Spanish acostumbrado, avezado Italian avvézzo German gewöhnt.

abetiósu abbetiósu

abétu , nm: aspetu Definition su istare ibertandho o isperandho calecuna cosa / tenni abetu = istare ispetendhe; ànima in corpus, aspetu in Deus = fintzas a candu unu no si morit podit isperai sempri Synonyms e antonyms aisetu, ibertu, irvetu, ispera Sentences fiat in abetu de un'àteru fillu ◊ chi ti cruxat sa giustítzia: aspetu bellu tengu a furriai a domu, tui! ◊ cussus fuant is annus de s'abetu ◊ seu in s'abetu de una pampara de prexeri ◊ no mi torrit prus cun custus arrepicus, ca no serbit chi aturit cun cust'abetu! Etymon srd. Translations French attente English waiting Spanish espera Italian attésa German Warten.

abí àba 2

àbi, àbia àbe

abiài , vrb: aviare Definition pigare su camminu e andharesindhe, andhare a unu logu, pigare a in artu, a pitzu, fintzes mòrrere / aviai is ogus = artziare sos ogros, sa crista Synonyms e antonyms andharesindhe, andharesiche / andai, alciare, imbonai, incarrebai, pigai 1, tocai 1 / mòrrere | ctr. torrae Sentences primmu de si che aviare li tocheit sa manu ◊ prite torraias: no ti che fist aviada? ◊ si l'aviat chito pro che la corpare in sa tanca ◊ insudhidu, si li bortat contra invitèndhelu a si aviare, si no cheriat ciafos ◊ candho s'ierru faghet niadas mi avio cun su tazu a sas bassuras 2. abianci a susu! ◊ candu as a èssi béciu as aviai is manus e un'atru ti at a ponni su bestimentu 3. già as fatu impresse a ti che aviare chena mancu unu saludu! Etymon ctl., spn. aviar Translations French acheminer English to start, to set out Spanish encaminarse Italian avviare, incamminarsi German sich auf den Weg machen.

abiàlzu , nm: abiàrgiu 1, abiarzu, abriaxu, apeàrgiu, apearju, apiarju Definition genia de aprigu (o istrégiu) a bisura de túmbaru o de cascita fatu apostadamente po s'abe; logu, tretu ue si ponent is casidhos, prus che àteru in logu chi no dhi tocat bentu meda, logu solianu Synonyms e antonyms bugnu, caidhu, casa, mógiu, moitedhu / casidhaju, casidhera Sentences sa lestra abiana faghet catza in s'abialzu ◊ sa múghida coment'e de apiarju dae largu s'intendhet tretu meda 2. passeint sos annos de pitzinnia e gioventura in s'abialzu Scientific Terminology sbs Etymon ltn. apiariu Translations French ruche English beehive Spanish colmena Italian alveare German Bienenstock.

abiàna abeàna

abiàre , vrb Definition arregòllere s'abe a su casidhu Synonyms e antonyms abbugnare 1, imbugnare Scientific Terminology sbs Etymon srd.

abiarésu , nm Definition chie contivígiat abe, mojos, o ndh'est mere Synonyms e antonyms abieri, cheraju Scientific Terminology prf Etymon srd. Translations French apiculteur English beekeeper, apiarist Spanish apicultor Italian apicoltóre German Bienenzüchter.

abiàrgiu , nm Definition chie atendhet o contivígiat casidhos de abe; mérula apiana, puzoni birdi, puzone de santu Giagu o rúndini murinisca, genia de pigione, grogo in su gúturu, cun is alas birdes e papadore de abe Synonyms e antonyms mojaresu, mojarzu / abeana, abioi, apiaresu, marragau, miàrgiu, pranedha / iscussura Scientific Terminology prf, pzn, merops apiaster Etymon ltn. apiariu Translations French guêpier English bee-eater Spanish abejaruco Italian gruccióne German Bienenzüchter, Bienenfresser.

abiàrgiu 1 abiàlzu