A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

chiliéltu, chiliértu , nm Definition briga, matana, su istare sèmpere s'unu contras a s'àteru Synonyms e antonyms certu, cibbureu, condierra, cumbata Sentences custos duos, maridu e muzere, no andhaiant de acordu in peruna cosa e istaiant semper in chiliertu (N.Falconi)◊ inoghe parimus totu in chilieltu!

chilighía : celexía

chilighiàda , nf Definition su fàere chilighia, notada o sumana de chilighia Synonyms e antonyms arregorada, bidhiada Scientific Terminology tpm Etymon srd.

chilighiàre , vrb: chiligiare, cilixiai, cixiai Definition betare, fàere chilighia Synonyms e antonyms astragare, bidhiare Sentences candu cixiat abbruxat s'erba Etymon srd. Translations French geler, givrer English to frost over Spanish escarchar Italian brinare, gelare German reifen.

chilighíli , nm: chirighiri Definition tzilighitu, su toca toca chi si faet in calecunu tretu de sa carena po fàere erríere a unu físchidu Synonyms e antonyms cagaitas, catigati, chighirighitu, corigori, ratapese, sgrighita, sintzirigu, tzintzirighilli Sentences dhi faiat su chilighili a is peis candu fuat dromia po ndi dha iscidai ◊ no mi toches gai ca mi ses faghindhe su chirighiri!◊ za lu timet pagu su chirighiri, cussu, no faghet a lu tocare nudha! Etymon srd.

chilighilimúru , nm Synonyms e antonyms cheluemuru, naparangiolu, napemuru, tadharanu, tirinnia Etymon srd.

chilighíti, chilighítu chighirighítu

chiligiàre chilighiàre

chilinzòne , nm: ghilingioni* Definition pódhini mannu: de sa farra, pruschetotu de su trigu, sa parte prus grussa, de fora, de su granu Synonyms e antonyms bilinzone, elinzone, frúfere, gràngia, linzone, mussu, podhi, russarza, talau / cdh. brinnu Translations French son, mouture English bran Spanish salvado Italian crusca German Kleie.

chilipío , nm Definition pagighedha fine fine Synonyms e antonyms ghilipiu*, pilipiu, scefabi, tilipio, tipidiu.

chiliràre chilibràre

chiliràsu cheluràsu

chilíriu , nm Definition genia de breve fatu cun cosas de tantas genias imbidru, coradhu, giogas).

chilíru chibíru

chilísi, chilísu , nm: chirisi, ghilisu Definition genia de pigionedhu de unu coloredhu orrúbiu coment'e de aràngiu in petorras e in su gúturu Synonyms e antonyms barbarrúbia, brinchidhi, brinci, chiridhi, chiridolu, cridhi, dhodhi, iscalzurúgiu, petiruju, princiotu, tintillu, tradhera, tzichi, vàrvisi Scientific Terminology pzn, erithacus rubecula sardus Etymon srdn. Translations French rouge-gorge English robin Spanish petirrojo Italian pettirósso German Rotkehlchen.

chilivràe, chilivràre chilibràre

chilivréri , agt, nm Definition chi o chie ponet o faet chilivru, pesat burdellu Synonyms e antonyms chilivrosu, triulalogos Etymon srd.

chilivrída, chilivrína , nf Definition farinedhos de pane Synonyms e antonyms carafúndhula, chilívriu, figrinu, fria, mica, murichia, palfaruza, paparida 2. candho sas chilivridas de sa vida ant a rúere in su riu de sa morte, no timas! Etymon srd. Translations French miette English crumb Spanish miga Italian brìciola di pane German Krümel.

chilívriu , nm Definition orrughedhu, orrughedhos Synonyms e antonyms chilivrida Sentences aiat leadu su lavamanu e fatu a chixina, su bidru de su cantaranu fit totu a chilívriu in terra, sas cadreas a bículos!

chilivrósu , agt, nm Definition chi o chie faet chilivru, burdellu, betat apare totu Synonyms e antonyms carraxeri, chilivreri Etymon srd.