chinchiriàu , agt Synonyms e antonyms afutadu, arrennegadu, arteriadu, inchietu | ctr. contentu, pregiosu Etymon srd.
chinciàles chentàles
chínciu , nm: chintu,
chintzu,
chitu,
chitzu,
cinsu Definition
su tretu de sa carena de su cristianu in mesania, totu a inghíriu e unu pagu prus fine / gherrare a chintzu, leare, aferrare a chitu partidu = cun sos bratzos betados a inghíriu de su chitu de s'àteru, zogare a istrampadas
Synonyms e antonyms
chintzale,
cintroxu,
sintzu
/
tzinta
Sentences
su chitzu sou no est prus sútile ◊ bi fit su fàmine a chintu ◊ sunt zocandhe un'istrumpa a chitu partidu ◊ de chintzu est bèni fata, cussa picioca ◊ cussa picioca giughet su chintu che anedhu ◊ aciuvau in s'àcua fintzas a chintzu, coberat músculus cun is peis
Scientific Terminology
crn
Etymon
ltn.
cinctus
Translations
French
taille
English
waist
Spanish
cintura
Italian
vita (parte del còrpo)
German
Taille.
chincòi , prn Definition chie (si) siat, css. persona, calecunu Synonyms e antonyms chiesisiat, chinecoe / cabancunu Sentences depeus narri a chincoi cali est sa proposta nosta ◊ faci a mesudí est andau chincoi a domu: ma chini?
chindeghinò candeghinò
chindhalàre , vrb: chindhulare,
chinnulare,
ghindhulare Definition
pònnere sa madassa in s'ixorbedrama, mescamente girare o fàere girare che un'ixorbedrama (chíndhalu); pigare un'àtera filada, cambiare camminu / chindhulare sos ojos, sa fàcia, su fusu, s'ispidu
Synonyms e antonyms
bortare,
chindhare,
furriai,
girai
Sentences
deo tempus perdendhe che fémina chindhalendhe un'atzola trobojada (Limbudu)
2.
fadhint caminu e in giambu de chindhulare a manca truvant deretos
Etymon
srd.
Translations
French
tourner
English
to turn
Spanish
girar
Italian
girare
German
drehen.
chíndhalu , nm: chíndhulu,
chínnalu,
ghíndhalu Definition
sciortori, genia de aparíciu chi girat e ue s'intrat sa madassa po dha fàere a lómboru
Synonyms e antonyms
acrolaju,
bíndhalu,
dríngalu,
isciollidrama,
sorbidorzu,
tocubaju,
trobedrama,
tzíngalu
Sentences
cun chíndhalu, cannujas e pubadas de lana o linu, sedas e cotones, fusos, músculas tundhas, chirriones falant filados…
Scientific Terminology
ans
Etymon
itl.
guindolo
Translations
French
dévidoir
English
wool winder
Spanish
devanadera
Italian
arcolàio
German
Garnwinde.
chindhàre , vrb: ghindhare Definition
rfl. furriare, mòvere po abbaidare o coment'e abbaidandho a un'àtera bandha
Synonyms e antonyms
bortare,
chindhalare,
furriai,
girai
2.
su narrer chi m'istrues su castedhu… podet puru chindhare su chervedhu solu su lu mirare dae lontanu! (Cugurra)
Etymon
srd.
Translations
French
tourner
English
to turn (over)
Spanish
volver la vista
Italian
vòlgere
German
wenden.
chindhulàre chindhalàre
chíndhulu chíndhalu
chindichinò, chindighinò candeghinò
chíndige bíndhichi
chíne , prn: chini,
cine,
cini Definition
prn. interrogativu; candho no est interrogativu diretu tenet dópiu valore (= cudhu/cudha chi) e podet pigare sa prep. a fintzes candho inditat s'atore de su predicau (in calecunu logu narant in chi: in chi portat sa turra issit ita dhui at in sa pinzada); tenet fintzes su valore de chiesisiat, donniunu, totus cudhus chi
Synonyms e antonyms
chie
Sentences
chini iscít chi dèu puru una dí no ap'andai a sa festa chi mi ant impromitu?! (B.Lobina)◊ e chini est chi nat chi no? ◊ chini dh'at fata oi sa cena? ◊ chine méngius de tzia po is cossígios bonos? (I.Patta)◊ cine ti dh'at fatu custu cugudhu orrúbiu?◊ a intrare cin'est!
2.
po cine dh'apubat, dhu est un'arede de panas e doennas ◊ ci fuedhas sa limba cumuna su pópulu cumprendit su ci naus e connoscit luegu e cini seus! ◊ chini isperdit su suu trabballat s’allenu ◊ gei dh'as assimbillau a chini, tui puru! ◊ sighi a ponni menti a chini ti at cuntzillau!
3.
su merí gei seu essiu a fusili, ma essat a chini mi at bistu isparendi! (Pillai)◊ a chini at a nai tres bortas custas oratzionis at a èssi campau de puntu mau ◊ a chine teniat casu, si ndhe cafàt de casu!…
4.
chini bolit andai in altu at a èssi abbasciau, chini invecis at a èssi in bàsciu at a èssi postu in altu
Etymon
srd.
Translations
French
qui?
English
who?
Spanish
¿quién?
Italian
chi
German
wer?
chinechisíat , prn: chinisisiat,
cinecasiat Definition
chie (si) siat, css. perssona
Synonyms e antonyms
chiesisiat,
chincoi,
chinecoe,
chinisiollat,
siachisiat
Sentences
chinisisiat chi dha nerit, custa cosa, est nendi una fàula!
Etymon
srd.
Translations
French
n'importe qui
English
anybody
Spanish
quienquiera,
cualquiera (que)
Italian
chiùnque
German
wer auch immer.
chinecòe , prn: cinecoe,
cinnecoi Definition
chie (si) siat, css. persona
Synonyms e antonyms
chiacoi,
chiesisiat,
chincoi,
siachisíada
Sentences
siat chinecoe depet rispetare custa lè ◊ mutat a cinecoe, ma deo de domu no nce esso! (E.Nieddu)◊ bèngiat cinecoe ca a mimi no m’interessat!
Translations
French
n'importe qui
English
anyone
Spanish
quienquiera,
cualquiera (que)
Italian
chiùnque
German
wer auch immer.
chíngalu , nm Definition chíndhalu, ixorbedrama po sa seda.
chinghédhu , nm: cignedhu,
cingedhu,
cinghedhu,
singedhu Definition
tira de cosa, mescamente de pedhe, cun sa tíbbia, o fintzes codriola de acapiare in chintzu, chintórgiu; oru de telu de lana
Synonyms e antonyms
chintòglia,
chíntula,
lorita,
tzinta
/
tzíngulu
Sentences
in su chinghedhu portaiat s'ortigione cun sa màniga trabballada (R.Sardella)◊ mannoi iscudiat a cinghedhu ◊ tzia mi at curtu a chinghedhu ◊ acabbadha, citidi e bufa ca ci no seo piganno su cignedhu!
Translations
French
lacet,
cordon,
ruban
English
small belt
Spanish
oruga
Italian
cìntolo,
cìngolo
German
Band,
Raupenband.
chínghere chígnere
chinghidúra , nf Definition su chínghere, nau de sa manera Synonyms e antonyms chintura Sentences arratza de chinghidura sa chi ti as fatu… bene ti chinghe!
chíngia chígna