A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

chínniche , nm: chínnighe Definition genia de bobboitedhu piticu chi suspit su sàmbene de is animales Synonyms e antonyms chímighe, pinni, pínnighe Scientific Terminology crp, cimex lectularius Etymon srd.

chinnichínni , nm Definition genia de male, candho unu istat sèmpere aperindho e serrandho is ogos (chinnidura de s'ocru) chentza si ndhe pòdere istare Synonyms e antonyms giogulana Etymon srd. Translations French tic nerveux des yeux English a nervous eye tic Spanish tic nervioso de los ojos Italian tic nervóso espresso con gli òcchi German Augentick.

chinnicói , iscl Synonyms e antonyms acabore, atamore, badhone, chissae, mentecoi, mih!, s'incapat!

chinnicósu , agt Definition chi portat chínniche, chi est totu pínnighe Synonyms e antonyms pinnixosu Etymon srd.

chinnída, chínnidha , nf: cinnia, cinnida Definition móvia de is ogos, ma fintzes de una css. parte de sa carena coment'e in s'idea de fàere calecuna cosa Synonyms e antonyms acínnidu, móida, tzinnida / chínnita, cinnita Sentences inoraona, ajó, ischida: apena apena a sa boghe supentis, betas su túnciu ma… mancu una chinnida faghes! ◊ at fatu una chínnida de conca ◊ s'uricra mi est drinnendhe e apo a chínnidhas s'ocru ◊ de ogu una cinnia si potzu ti fatzu Etymon srd. Translations French signe, cligner de l'oeil English nod, wink Spanish seña, ademán (m) Italian cénno, mòssa German Wink.

chinnídu , pps, agt: chínnitu Definition de chinnire e de chinnire 1 Synonyms e antonyms cannidu, scanniu / cdh. chinnitu Sentences mi at bidu, ma no mi at chinnidu mancu s'oju 2. custa est tatza chinnida.

chinnidúra , nf Definition su chinnire / c. de s'ocru = zenia de trementa chi leat a is prabaristas Synonyms e antonyms tzinnidura Etymon srd.

chínnighe chínniche

chinníre , vrb: cinni, cinniri Definition fàere un'ingestu po inditare calecuna cosa; mòvere; mòvere is prabaristas serrandho e aperindho is ogos; tirare sa fune a is boes giuntos, po dhos manigiare Synonyms e antonyms abbadiai, chizire, fritire, gínniri, mòere, tzindhire, tzirigare Idioms csn: fuire a chinnire oju = fuire che lampu; chinnire s'oju = itl. strizzare l'òcchio Sentences su note no chinnit ocru, no fachet una ghilimada ◊ no cinniat ogu ◊ si ndhe riet a tostu a tostu poi tzinnit de oju a sa comare ◊ malos, chena chinnire pibirista a unu póveru animale ant fatu gherra 2. no mi at mancu chinnidu ◊ ndhe giuches de intreore: no saludas, colas téteru, intreu, no ti chinnis mancu apenas! ◊ est ruta e la creiant morta ca isteit maigantu chena chinnire 3. su bentu chinnit sa fiama de sa candhela ◊ chi ti cinnis de ingunis arguai de tui! ◊ est tremendhe prus de tzinnindhe ◊ ti matzucant, ti chinnint che sedatu ◊ cun is ossus arrogaus, no si podiat mancu cinni ◊ no si chinnit in ojos ◊ candu fuedhàt issu nisciunus si cinniat (I.Murgia) Etymon ltn. cinnus Translations French remuer, bouger, se mouvoir peu English to move (little) Spanish esbozar, hacer señas, mover Italian muòvere, muòversi pòco pòco German bewegen, sich bewegen.

chinníre 1, chinníri , vrb Definition fàere un'aperta, un'afilada, una segada chi paret fine che unu filu, a unu traste de cosa tètera, mescamente a un'istrégiu (in cobertantza, si narat de gente chi bogat fama mala, chi s'imbrutat s'onore) Synonyms e antonyms abbèrrere, afilai, cannire*, filiri, frasellare, fresai, sacai, scanniri, sinniai, tinnire Sentences si chinnit una tassa, una cíchera, e dónnia cicílliu ndi aciocas a domu! Surnames and Proverbs prb: tatza chinnida niune la neat Translations French fendre, fêler English to cleave Spanish rajar, resquebrar Italian fèndere, incrinare German spalten, einreißen.

chínnitu chinnídu

chinnúcra, chinnúgra cannúga

chinnulàre chindhalàre

chinònca , avb: chinuncas Definition deghinò, si no est deosi: de àtera manera, de àteru betu, in àteras cunditziones Synonyms e antonyms sinoncas*, sinono Sentences chinuncas candu est istétiu? ◊ mancu mali ca apu agatau a tzia Maria chi mi at fatu coràgiu, chinonca fia morta dèu puru! (G.P.Salaris)◊ no ti cuist, chinonca ti tiru a perda!

chinòno, chinònu , avb: cinono Definition si nono (si no est, si no fut deosi) Synonyms e antonyms aghinunca, deghinò, diacussu, sinoncas, sinono* Sentences un'ómine si est impicau ma un'àteru che dhi at segau sa fune, chinono si fiat mortu! ◊ portache su laore a dommo, chinono ti disprases! ◊ dhi at a èssiri aggradéssiu, chinonu ant a perdonai! ◊ acabbaidedha, o cinono bagei a giogai!

chinòtu , nm Definition genia de mata de aràngiu, su frutu (pitichedhu) e su bufóngiu chi si ndhe faet Scientific Terminology frt, Citrus myrtifolia Translations French chinois (bot.) English chinotto Spanish naranjo amargo, quino Italian melàngolo della Cina, chinòtto German Pomeranzebaum.

chínta , nf: cinta, tzinta Definition tira prus che àteru de pedhe, cun sa tíbbia a una bandha, a pònnere in chintzu po aguantare is pantalones Synonyms e antonyms chintorja, chíntula, trintza Idioms csn: zogare a sa chinta = giogai a istrumpas, a sa chintada; leare a chinta suta (su prus minore o prus pagu forte leat a s'àteru suta de su chitu), a chinta paris (sunt de carena pata e si leant ambos a su matessi tretu); rúere a chinta = rúere a buca a terra Sentences so gherrandhe chin sa cinta pro mi prèndhere sos pantalones 2. si ti ponit chinta, ca dh'as pitziau pagu pagu, ti tzacat a frastimu, lah! Etymon ltn. cincta.

chínta 1 , nf Definition podet èssere duas cosas: genia de gunnedha (chinta de fatu) e genia de devantale (c. de nanti) de furesu chi però imbodhigat agiummai totu sa persona e aperta apalas Synonyms e antonyms fadreta Idioms csn: c. de fatu = gunnedha de dónnia dí; c. aggajada = munnedha fata a pínnigas, pressada Sentences is giovonedhas, a mantighedhu e a gunnedha, a chintas de fetanu aggajadas, faent dantzas e orrosciadas Scientific Terminology bst.

chínta 2 , nf Definition colore de s'aera, prima lughe de su mengianu abbreschendho, genia de tenta orrúbia in s'aera ororu de sa terra in su fundhale a cara a ue essit su Sole Synonyms e antonyms chentales, nea Sentences at postu zai chinta s'orizonte Translations French aurore English dawn Spanish aurora Italian auròra German Morgenröte.

chintàda , nf: chintzada, ghintada Definition leada, betada de bratzos a chintzu comente si faet giogandho a istrumpas, su gherrare a chintzu; istrampada, iscutulada, chilliada Synonyms e antonyms istrumpa Sentences giogaimus a pípiris de nughe e de méndhula, a su saltiamuru, a musca tzega e a sa chintada ◊ già bido, morte, chi ses airada, chi mi giogas sa vida a una chintada! (Contene) 2. s'aposentu pídigu de poveresa s'ixarit a su brotare de su primu fiore e su bàntzigu frenat sas chintadas Etymon srd.