A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

cadhínu 1 cabadhínu

cadhítu , nm Definition min. de cadhu: cuadhu piticu Synonyms e antonyms cadhedhu.

cadhóciu , agt: cadhossu, cadhotu, cadhotzo, cadhotzu, chidhotzu Definition chi istat sèmpere totu brutu, prenu de brutesa Synonyms e antonyms brudhuinu, butzinosu, cadhàniu, cadrangiosu, grotzarju, imbrutajolu, lurtinosu, mughedhosu, mugosu, pingosu, sodrigosu, tetulàciu / brutu | ctr. límpiu, netu Sentences cussa est una fémmina cadhòcia, sempri cun su fentallicu brutu, totu a màrcias biancas ◊ seu cadhotzu: no dha bis cantu brutesa dhoi portu in peis cun su pruini de sa bia? ◊ no fatzas sa santica, ca ses cadhotza e lègia! Translations French souillé English dirty person Spanish sucio, mugriento Italian abitualménte lórdo, sùdicio German dreckig.

cadhòne , nm Definition cuadhu mannu, cabadhone; nau fintzes de unu mannatzu meda de carena / andhare a c. = dhu narant de sa bardúfula.

cadhòne 1 , nm Definition sa birilla chi faet su crecu e fintzes ladamíngiu tostau a bisura de birilla manna Synonyms e antonyms bachica, badharola, dhàdhara, gàdhara, varvaríssia Etymon srd.

cadhossímini , nm: cadhotzímini Definition su èssere cadhotzus, brutos, sèmpere brutos, abbituaos a su brutore, ma fintzes su brutore etotu Synonyms e antonyms brutore, cadràngia, caldíngiu, lorra, muga, sudre, tzotzímine | ctr. limpidesa Etymon srd.

cadhóssu, cadhótu cadhóciu

cadhòtza , nf Definition fémina acadhionada, manna meda de carena, arta e grussa e fintzes pagu crabbosa Etymon srd.

cadhotzímini cadhossímini

cadhótzo, cadhótzu cadhóciu

càdhu cabàdhu

cadhuàbba , nm Definition unu chi est pagu sàbiu, iscimpru Synonyms e antonyms innóchidu, listrone, locu, scimprotu | ctr. àbbili, abbistu.

cadhúbba , nf Definition lardu, ógiu a pígiu grussu in sa carena Synonyms e antonyms grassori, grassúmene Sentences già ndhe gighet de cadhubba, cussa fémina!… Etymon itl. catubba Translations French embonpoint English fatness Spanish gordura Italian pinguèdine German Fettleibigkeit.

cadhubèta , nm Definition cadhu de peta, o fintzes cadhu de fogu: genia de ischidone chi girat cun sa petza orrostindho Synonyms e antonyms arrostidore, coghebeta Etymon srd. Translations French tournebroche English roasting-jack Spanish asador Italian girarròsto German Bratenspieß.

cadhuevínu , nm Synonyms e antonyms imbreacone.

cadhulòne , nm Definition nau de unu, chi est mannatzu de carena, acadhionadu Synonyms e antonyms dangallone Scientific Terminology zcrn.

Cadhúra , nf Definition sa leada prus a Nord in sa Sardigna Sentences custos annos passados, in Cadhura at finas zente tentu morte dura pro fogos malos (B.Truddaju).

cadhurésu , agt, nm Definition chi o chie est de sa Cadhura; su foedhóngiu de is Cadhuresos, chi tenet léssicu meda sardu, ma de cunsiderare limba distinta (est agiummai corsicanu, dipéndhiu de su toscanu) Sentences deo ca in Sardigna apo girau trinta cincu annos: in su Logudoro finas in cadhuresu apo cantau Etymon srd.

cadhútzu , nm Definition gíghere a cadhutzos, a cadhutzú = postos a s'imbàtoro, pigare a unu ciciu a s'imperriada in palas, picare a codhucorona, zocare a cadhilongu Scientific Terminology ggs.

cadiàna , nf Definition genia de ispaitu fine o codriola, forte Sentences sa cadianedha de sa bússia fit totu nodos, segada e torrada a annúnghere Translations French lacet, extra-fort English lace Spanish lazo, cordón Italian làccio, fettùccia German Schnur.