A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

cabbíllu , nm Definition (nau unu pagu a disprétziu) chie est de is partes de pitzu de sa Sardigna, prus che àteru brabaxinu Synonyms e antonyms cabesusesu Etymon srd.

cabbína , nf: gabbina Definition loghighedhu serrau, piticu o mannu segundhu a ite serbit: c. de su telèfono, de sa currente, de su càmiu, de su ségiu po votare, e àteru Sentences in sa cabbina bi est su trasformadore de sa currente ◊ a sa cabbina s'eletore depet intrare a sa sola a votare ◊ su tratore puru podet zúghere sa cabbina ◊ so intradu a una cabbina a fàghere una telefonada Translations French cabine English booth Spanish cabina Italian cabina German Kabine.

cabbónu! , iscl: acabbonu Definition e de a bonu!: foedhu chi si narat unu pagu dispràxios o lastimandho e disigiandho una cosa chi no est comente si boliat Synonyms e antonyms aggàlia, tambene Etymon srd.

cabbotàgiu , nm Definition tràficu in mare ma ororu, chentza s'istesiare de sa terra Translations French cabotage English cabotage Spanish cabotaje Italian cabotàggio German Kabotage.

cabbúda , nf Definition unu tanti, cantidade (c. de + nm).

cabbúdu , agt Definition nau de s'annada po s'arresurtau, chi est bona, chi at giau cabbale, intrada manna.

cabbumílla , nf, nm: cabumíglia, cabumilla, camumilla, capumígliu, capumilla Definition genia de erba chi faet asseliare is nérbios e favorit su sonnu Synonyms e antonyms caboníglia, cambamilla, sicia, sicirilloi / cdh. camumidha Sentences sa capumilla creschet in su sartu e in sos ortos, faet dizerire e passare su nervosu ◊ fudhiat capumígliu pro sa ganamala e picaiat limone a sutzatura Scientific Terminology rbzc, rbc, matricaria chamomilla Translations French camomille English camomile Spanish manzanilla Italian camomilla German Kamille.

cabbúrra , nf Definition bussa, badàngiu, bínchida de giogu.

cabbúsciu , nm: cambúciu 1, cambúsciu, cambussu Definition genia de bonetedhu o careta chi ammontat totu sa conca de su pipiu lassandho solu sa cara (ma dhu ponet fintzes gente manna); segundhu su costúmene, genia de careta po aguantare is pilos arregortos Synonyms e antonyms cabiscione, cambussinu, careta / capiabi, iscafiotu Sentences tocat a preparai is cambuscedhus, is pannitzus e is latzadas po su pipiu ◊ seu acabbendi su cambúciu po su pipiu ca est acanta a nàsciri 2. a fustei no dhi fidamu mancu su pisitu a cambúsciu! Scientific Terminology bst Etymon ctl. cambuix Translations French bonnet English little cap, bonnet Spanish cofia Italian cuffiétta German Häubchen.

cabeglièra cabaglièra

cabéntzia , nf Definition su càbere cosa in d-un'istrégiu, in d-unu logu, sa capacidade o possibbilidade de càbere cosa Synonyms e antonyms càbida Etymon itl. Translations French contenance English capacity Spanish cabida, capacidad Italian capiènza German Fassungsvermögen.

càbere , vrb: càpere, capi, càpiri Definition su istare de sa cosa aintru de un'istrégiu cunsiderandho sa cantidade, nau fintzes de sa gente in su logu, in su tretu / pps. càbidu, càpidu, càpiu / indic. imp. 1ˆ p. pl. capaiaus; càbere de cusséntzia = èssere in dovere de… Synonyms e antonyms cabire, iltare Sentences in su coru miu ci capis tui isceti ◊ abbàtiga sa lana ca bi ndhe cabet àtera in s’isterzu! ◊ no s’ischit comente podiat càpere cussu tazu de zente in su postale! ◊ dhis at prenu sa bértula de totu s'òru chi dhui capiat ◊ in s'isterzu prenu no bi cabet àteru ◊ fiat unu càuli aici mannu chi asuta dhoi capiat unu regimentu! ◊ dhoi fiat unu lacu mannu chi dhoi capera un’ómini crocau ◊ su logu fiat istrintu e a cracu de pari prus de tres no dhoi capaiaus 2. ti cabet de cusséntzia a li dare su mantenimentu, e si no ndhe li daes ti faghes leare in buca Etymon ltn. capere Translations French contenir English to contain Spanish caber Italian contenére, aver pósto German enthalten, fassen.

cabertòre , nm: cobeltore, cobertore, cobertori, copertore, crabatori, crabetore, crabetori, crobetori, crobetoi, cropecore, cruetori, cupertore Definition genia de covecu tundhu po sa pingiada o àteru istrégiu de pònnere in su fogu a còere cosa (a dónnia modu po ammontare), cun d-un’asighedha in mesu po dhu pigare; nau in cobertantza, css. cosa (ma mescamente persona) posta o pigada po no lassare bíere una beridade (nau de pobidhu, chi est corrudu)/ cobertores = rba. calichemuru, capedhemuru Synonyms e antonyms acovecu, cavacu, tavacu / cdh. cupaltori Sentences at acapiau is crabatoris a cannabitu, deghinou dhus fadiaus a matzamurru ◊ in cuchina bi teniat su ràmene apicau: turudhas, sartàghinas, copertores, lapioledhos e àteros cracajolos 2. fit diventau unu bandhiu imputau de furas e àteras pistuléssias chi no aiat fatu, copertore de sa padedha ube budhiat totu su malu fàchere de sa cussorja ◊ su diàulu faghet padedhas ma no cabertores Translations French couvercle English lid Spanish tapa, tapadera Italian copèrchio della péntola e sìmili German Deckel.

cabertúra , nf, nm: capirtura, cobeltura, cobertura, coberturu, crabatura, crabaturi, crabetura, crabitura, crebetura, crobetua, crobetura, crobitura, cubertura Definition de una domo o de css. fràigu, sa parte in pitzu de totu, sa chi serbit a carragiare, acabbare sa domo in pitzu / donniuna de is àcuas de una crabetura: apagnada; su tretu prus artu de una cabertura a duas abbas, totu de longu: cristale, ischina, rundha; sa c. podet èssere a una, a duas, a tres, a bàtoro abbas; iscuguzare sa c. = leàrendhe sa téula Synonyms e antonyms coberta, teulada / cdh. cupaltura, ttrs. cabirtúria Sentences sa domo ch'est belle e agabbada, petzi bi mancat sa cabertura ◊ est torradu su nie: sunt biancos sos coberturos, sos carrelos ◊ sa cabertura nostra est cuguzada a téula ◊ sa cobertura de cussa domo est a duas abbas ◊ cussu est bulione chi ndhe betat sas cuberturas ◊ in sa capirtura de sa domo sua at cantatu s'istria ◊ che pisitu arrabiau bobit a crabetura!◊ si bis, sa crobetura de tzia Rosa est fadendi àcua de dogna téula! ◊ apu arrangiau sa domu e fatu sa crabetura de cimentu Scientific Terminology dmo Etymon srd. Translations French toit English roof Spanish techo Italian tétto German Dach.

cabessàda , nf Definition cropu forte giau a cara a manu furriada Synonyms e antonyms bofetada, bussinada, iscantargiara, iscaputzone, istuturrone, mofada, scabessada, sporsugada.

cabessòni , nm Definition genia de murrale po is cuadhos in domadura Synonyms e antonyms musone Etymon itl. cavezzone Translations French bride English bridle Spanish brida, rienda Italian brigliòzzo German Zügel.

cabéssu , nm Definition tira de orrobba a inghíriu de su tzugu in su bestimentu, o fintzes a bisura de pannu e totu ricamau a calare in petorras; genia de ricamu de sa camisa, in su collu, in su costúmene de sa fémina Synonyms e antonyms collu / petina Scientific Terminology bst, cst.

cabesusésu , agt: cabususesu Definition chi est de s'ala de su Nord de sa Sardigna Synonyms e antonyms cabbillu Etymon srd.

Cabesúsu , nm Definition sa Sardigna de mesania in pitzu Etymon srd.

cabetzèra , nf: cabitera, cabitzera Definition una bandha de sa mesa, leada de longu; in su letu sa parte ue si ponet su cabitzale; cosa posta a cabitzale Synonyms e antonyms cabiciana, cabitzalera / cabidabi, cabita / cdh. capitzera Sentences si nch'est fuiu de sa cabitzera, una noti 2. pro te no bi at unu letu, ma sa pedra a cabitera Etymon spn. Translations French tête du lit English bedhead Spanish cabecera Italian testata del lètto German Kopfteil.