A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

incannonàre , vrb Definition nau de abba o àteru deasi, fàere essire in su cannone, abbiare in su cannone, in su cundhutu a bisura de tubbu Synonyms e antonyms incanalai Etymon srd.

incannonàre 1 , vrb Definition alladiare su pane (de fresa, sa cogone) cun su cannone Synonyms e antonyms acannonare, impannonai, tèndhere Sentences tia incannonaiat sa pasta lestra che un'ateltzu de búvera, faghiat su pane tundhu che unu sole! ◊ giughiat su cannone in sa mesa incannonendhe su pane Etymon srd.

incannugàda , nf Definition su incannugai; chirrione o tanti de lana chi cabet in sa cannuga Synonyms e antonyms pubusone 1 Etymon srd.

incannugài, incannugàre, incannugràre, incannujàre , vrb: incronucare Definition pònnere in sa cannuga; arrennèscere a fàere una cosa; rfl. fuire, pentzandhosi cosa de tímere Synonyms e antonyms incarrebai, intzodhai 2. fiat de diora sentza de fai tzípulas e timiat de no nd'incannugai una 3. candu apu biu ca mi castiàt cun idea mala, dèu, mischinu, mi dh'apu incannugada!…◊ candu at inténdiru aici si dh'at incannugara ca no dhi boremu fai su prexei Etymon srd. Translations French garnir la quenouille English to put in the distaff Spanish enrocar Italian inconocchiare German auf den Spinnrocken wickeln.

incansàbbili , agt Definition chi no cansat, no immarrit mai, chi no si firmat mai de ammungiare, de trebballare Etymon spn. Translations French infatigable English tireless Spanish incansable Italian instancàbile, indefèsso German unermüdlich.

incànsciu , nm: incàscinu, incàsciu, incàssiu Definition genia de buidu fatu apostadamente (in linna, pedra, metallos o àteru) o naturale (de un’arremu de sa carena) inue intrat apare un’àtera parte fata a cunforma a su buidu, cosas diferentes chi portant s’una su chi mancat a s’àtera a manera de allobare bene impare Synonyms e antonyms incartu 1, incastru, intassu, mortisa / amadura, apigiadura, incasciadura Idioms csn: i. de sos ossos = innujadolzu; i. de sas dentes = càncara, su boidedhu, in s'ossu de sa barra, ue est ficada sa dente; i. de s'ogu = chea o calanca de s'ógiu; èssere a i. = intrare bene apare, torrare zustos; a l'as s'incàsciu!… = ses diaderus cumbintu chi…, tenis s'idea fissa chi… Sentences in coru fai un'incàsciu e poniminci su coru! 2. su mare si altzat e si falat e torrat a s'incànsciu sou 3. a l'as s'incàsciu, tue, chi cussa fémina est bella!… Etymon ctl., spn. encaix Translations French assemblage, emboîture, creux English dap Spanish encaje Italian incastro, incavo German Einschnitt, Vertiefung.

incantadòre, incantadòri , agt, nm Definition chi o chie incantat o faet incantare, indiosare, o fintzes chi faet fatúgios Synonyms e antonyms incanteri, incantosu / maghiàgliu Sentences acisas sa gente chi passat ca ses un'ermosura incantadora! Etymon itl. incantatore.

incantadúra , nf Definition su incantare Etymon srd.

incantài , vrb: incantare Definition fàere incantos, mescamente in su sensu de pigare, bínchere, acapiare s’àteru o fàere abbarrare ammammalucaos cun calecuna cosa ispantosa, de bonu o de bellu meda (fintzes solu pentzau deasi): si narat fintzes de unu mecanísimu o de calecuna parte chi si firmat, no si movet po difetu, o sighit arrepitindho sa matessi cosa (es. discu); nau de sa giustítzia, leare su chi tenet a unu e bèndhere a fortza, pònnere a s’asta (o a s’asubasta) po dhi fàere pagare unu dépidu Synonyms e antonyms ecisai, inamorai, indeosare / abbelegare, ismentare Sentences mamma tua ti at fatu pro incantare a mie! ◊ bae chi no m'incantas tue, mancari ndhe zutas de barra! ◊ mih no t'incantet ca la ses bidindhe bella: proa si est bona! ◊ sos abbocaos in sos protzessos incantabant sa zente chin sos porrogos issoro ◊ mai t'incantit arriu sulenu mancai luxat coment'e cristallu! 2. sa zustíssia t'incantet! Etymon itl. Translations French charmer, ravir English to enchant Spanish encantar Italian incantare, estasiare German verzaubern, begeistern.

incantaméntu , nm Definition su incantare o èssere incantaos; cosa chi tenet sa capacidade de incantare Sentences e bois giovanedha innamorada aizis in s'ojada incantamentu (P.Cabras)◊ o pro èssere s'incantamentu fatu male o pro su fàmene, sos bufurarzos fint torraos a su trigu Translations French enchantement English enchantment Spanish encantamiento Italian incantaménto German Verzauberung.

incantamúndhu , nm Synonyms e antonyms incantadore, incanteri Etymon srd.

incantàre incantài

incantàu , pps, agt Definition de incantare / avb.: a s'incantada = chi est che incantadu, frimmu a s'atenta meda Synonyms e antonyms abbebbellecadu 2. is croxuetas parint incantaras pighendisí su soi 3. istat oras mirendhe a s'incantada unu fiore, un'abe, unu puzone ◊ dh'ascurtat a s'incantada e cun issu su tempus nci passat allestru.

incantèra , nf Definition cosa de ispantu, chi incantat, chi meravígliat Synonyms e antonyms maravíglia Sentences est disizosu de ammirare incanteras in làcanas anzenas (G.Farris) Etymon srd.

incantéri , agt, nm Definition (f. -a) chi o chie incantat o faet incantare, indiosare, o fintzes chi faet fatúgios Synonyms e antonyms incantadore, incantosu, melindreri / maghiàgliu Sentences cussa est una fémina incantera ◊ sunt imbrollistos e zente incantera Etymon srd. Translations French enchanteur English enchanting, enchanter Spanish encantador Italian incantatóre German Zauberer.

incantósu , agt Definition chi est deasi bellu o praghet meda de incantare Synonyms e antonyms incantadore, incanteri, istravanau Sentences cantu bellu, maju, e incantosu: de fiores divinos as tesoro! (P.Fais)◊ friscu, fist incantosu veramente e como, tristu, ca ses allizadu, ne colore ne forma as atraente ◊ o sognos incantosos, crétida s'apo dadu! ◊ sas ervas agiummai sicas pariant un'incantosa coberta de seda indorada Etymon srd. Translations French charmant English charming Spanish encantador Italian incantévole German bezaubernd.

incàntu , nm Definition su incantare; cosa chi faet incantare de cantu est bella o bona, su abbarrare o èssere incantaos; fintzes fata de majàrgiu, incantamentu Synonyms e antonyms abbéliu, abberelu, axébiu / afatúgiu, brusceria, maina Sentences incantos divinos brotat sa terra pro chi mi console (S.Casu)◊ fis funtana de incantu, chiterra betza frundhida! ◊ ojos de incantu, palma fiorida, nadu mi ant chi ti partis! ◊ bellu un'incantu, cussu zòvanu! 2. Abramu prommiteit a Deus Isacu, su fizu, pesadu che pipia de incantu 3. s'ocru de su puzone est pedhinu, corfat, ghetat un'incantu ◊ como puru ti l'as iscampata: tue deves giúchere incantu! Etymon itl. Translations French charme, extase English spell Spanish encanto Italian incanto, èstasi German Zauberei, Begeisterung.

incàntu 1 , nm Definition manera de bèndhere o de comporare calecuna cosa chi sa giustítzia nd'at iscicutau a unu / s'incantu chi t'at fatu! = genia de frastimu po arrennegu cun ccn. Sentences a chie ruiat in sa zustíssia li bendhiant donzi cosa a s'incantu, a baratu che petza morta de male Etymon itl. incanto.

incantughí , cng Definition cng. chi inditat càusa, arrexone Synonyms e antonyms sicomente Sentences candu su cuadhu si est postu a curri no si est pérdiu de ànimu incantughí iscidiat bèni sètzi cuadhus Translations French puisque English as Spanish pues, porque, ya que Italian poichè German da.

incantzirài , vrb Definition furriare o fàere a cancru, nau de unu male Translations French se cancériser English to make cancerous Spanish cancerarse Italian incancherire German krebsartig werden.