A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

incarnàdu , pps, agt: incarnau Definition de incarnare Synonyms e antonyms incragnadu 2. zughet un'ungra incarnada in d-unu pódhighe de su pè chi lu faghet dilliriare!

incarnài, incarnàre , vrb: incarrare Definition intrare o fichire in mesu de sa carre, nau prus che àteru de cosa chi creschet; torrare a crèschere sa carre; fàere a carre, pigare carres Synonyms e antonyms incarnie Sentences sos ogros tuos mi ant fatu efetu e s'amore in coro est incarnadu ◊ est gai bella chi paret una dea incarnada ◊ a isse si li incarnant sas ungras ca las zughet totu dortas e allachedhadas 3. su Cristos si est incarnadu in su sinu de sa Vírzine Maria Etymon itl. Translations French s'incarner English to grow in, to thrust into the flesh Spanish encarnarse Italian incarnire, incarnare German ins Fleisch eindringen lassen.

incarnatziòne, incarnatziòni , nf Definition su s'incarnare, nau de sa divinidade de Cristos chi si est fata a corpus umanu in is intragnas de Maria.

incarnàu incarnàdu

incarníe, incarníre , vrb: incarrire, incarriri Definition intrare in sa carre, pigare carres / incarrire sas peràulas = nàrriri is fuedhus bèni crarus a manera chi s'àteru si dhus pongat bèni in conca Synonyms e antonyms incarnai Sentences s'ispíritu umanu est destinadu a s'incarrire in corpos diferentes apenas chi su sou apat lassadu (S.Casu) Etymon srd.

incarrabàu , agt Definition coment'e carrapau? incarrebau? Idioms csn: incarrabau ses!… = gei ses a frori!…, za ses acontzu!…, istas male abberu!

incarradàda , nf Definition its, bisura? incarrerada? Sentences tanti portaus incarradada bella!…

incarragiàre, incarralzàre , vrb: incarrarzare Definition carragiare betandho o ponendho cosa apitzu (o fintzes ponendho bestimentu) Synonyms e antonyms acarragiai, acuguzare, assacarrare | ctr. iscarrarzare 2. de is de domo no si ndhe at bistu incarragiaos in mantu tristu! Etymon srd.

incarràlzu , nm: incarrazu Definition su incarralzare; trastos po ammontare Synonyms e antonyms acavannu, ammantadroxu, assacarru, coguzu, cubutóngiu, cucutzura, cuzicadura, cuzicura Sentences sa pasta cariada si ammuntat cun s'incarrazu po fàghere una bona pesadura ◊ tenzo custas fàunas de incarrazu Etymon srd.

incarramacinài , vrb Definition betare a s'afaiu trastos bècios o arrimaos, impreare su logu cun carramatzinas Synonyms e antonyms imbarratzare Etymon srd. Translations French encombrer de fanfreluches English to hamper with trifles Spanish llenar un lugar de baratijas Italian ingombrare di cianfrusàglie German mit Krams überfüllen.

incarràre incarnài

incarrarzàre incarralzàre

incarrazàre , vrb Definition iscúdere o andhare cun fuliesa a subra de s'àteru o de calecuna cosa; carragiare puru Synonyms e antonyms assaltizare, carrabbusai, imbestire, ruciare / incarralzare Sentences cun sos cadhos sunt faghinne atintzione pro no incarrazare a nemos colanne in sas carrelas ◊ po sorte no at passadu màchina, sinono dh'iat incarrazadu! Etymon srd. Translations French heurter, tamponner English to run into Spanish atropellar Italian investire German anfahren.

incarràzu incarràlzu

incarrebài, incarredài, incarrelài, incarrelàre , vrb: incarrerai Definition cumenciare calecuna cosa, aprontare una faina, cumenciare a andhare, pigare s'orruga o su camminu po andhare a logu, ghiare o fàere andhare a una filada fintzes in su sensu de giare annestru, imparu, currègere su cumportamentu; pònnere a filera Synonyms e antonyms abbiare 1, abiai, comentzari, coviare 1, imbrocare, impostai, incaminare, irvinghinzare, temperare, tocai 1 | ctr. iscaminai Idioms csn: i. una faina, una festa = comintzare una faina, una festa; èssiri piciochedhu incarrerau = piciocu mannu; incarrerai a ccn. = dàreli annestru, briga, fàgherelu andhare o èssere adderetu, fintzas catzarechelu; su tempus est incarrerendu = est benindhe, est bénnida s'ora, s'est faghindhe tardu, ch'est colendhe; incarrebendi a… (una tzerta ora, tempus) = faci a… a oras de…; incarrelàresi bi'e… = comintzare a tucare a sa bandha de…, incarrerai a andai a…; portai sa brenti incarrerendu = creschindhe, ingrassendhe; no incarrerist! = no comintzes, no torres a comintzare (a chircare chistiones, murrunzare, e gai) Sentences ias giai serrau is ogus po t'incarredai citiu faci a su soli…◊ a passu a passu si est incarrerau faci a domu ◊ andeus a biri no siat incarrerendu a innòi ◊ in monti incarreramu su bestiàmini e dèu mi setzemu a ligi ◊ est incarrebau totu a passu de portanti ◊ piciochedha de doxi annus drommit in su letu de sa mama… gei mi dh'emu incarrerada! ◊ apu incarrebau in su mori de monti po ti atobiai ◊ incarrelamus a cara a s'oriente 2. s'ischiliai de unu muntoni de genti chi dhoi fiat benia iat incarrerau s'intrada de su palàtziu, is iscaberas, ascensoris, ufícius 3. si seus cravaus apari e eus incarrerau a si basai ◊ de sa dí mammai at incarrerau a tenni pensamentus ◊ at incarrerau a tocai su tratori totu timi timi ◊ duas diis dhui funt… istau ca est incarrebendi cuatru mesis! ◊ cumentzai a si codromingiai ca s'ora est incarrebendi! ◊ sa cummédia incarrerat immoi ◊ incarrerat a proi… e at fatu una strossa 4. prus incarrerat s'edadi e prus benint is maladias ◊ tzia Vitória est incarrerendi a is cent'annus ◊ est incarrerendi s’ora de prandi Etymon ctl. encarrerar Translations French acheminer, s'acheminer English to route Spanish arrancar, encaminar Italian instradare, avviarsi German sich auf den Weg begeben.

incarreràda , nf Definition su incarrerare, nau fintzes in su sensu de curretzione, imparu, briga, ammonestu / gei portaus incarrerada bella!… = andhandho male seus! Sentences portadhi sa manera a pobidhu tuu, assinuncas ti arroscit e ti donat una bella incarrerada! (M.A.Cappai) Etymon srd.

incarrerài incarrebài

incarreraméntu , nm Definition su incarrerare o cumenciare fintzes una faina, una chistione Synonyms e antonyms comintzu, incamminamentu Etymon srd. Translations French mise en train, orientation English start Spanish arranque, guía Italian avviaménto, indirizzo German Anbahnung.

incarréru , nm Definition su incarrerare Synonyms e antonyms comintzu, incarreramentu Etymon srd.

incarrída , nf Definition su incarrire, su che intrare in mesu de sa carre / un'i. de peràulas, de averténtzias = avertimentos Synonyms e antonyms incarridura Etymon srd.