irbrullàre , vrb Definition coment'e brullare, ma nau de su giogu chi podet fàere sa memória in su sensu de immentigare, de no arregodare bene: iscassedhai o fartare sa memória, s'arregodu Sentences chissae cantu mi che ndh'at irbrullau de lúmenes de logu! (L.Pisano) Etymon srd.
irbrunchiàre , vrb: isvrunciare,
ivrunciare Definition
iscúdere; segare s'atza a unu, nàrrere cosa a briga, in contràriu, fintzes po giare imparu
Synonyms e antonyms
aciotai,
aciotarai,
afrustai,
passillai
/
certai,
irmurrare,
irvapiare
2.
si los isvrúncias, luego si annuzant
Etymon
srd.
Translations
French
tancer
English
to scold
Spanish
reprochar
Italian
rimbrottare
German
ausschelten.
irbrúnchiu , nm: isvrúnciu,
ivrúnciu Definition
cropu de cosa chi si giaet po asseliare a unu e mescamente su chi si dhi narat a briga, in contràriu; cropu, atumbada de malesaura a un'arremu malàidu, o a tretu de sa carena chi dolet
Synonyms e antonyms
abbruncadura,
abbrunchiada,
abbrúnchidu,
abbruncu,
iscorriada
/
agghégiu
2.
male e peus chi li doliat, cuss'anca, at tentu irbrúnchiu puru
Etymon
srd.
Translations
French
mercuriale,
semonce
English
rebuke
Spanish
reproche
Italian
rimbròtto
German
Verweis.
irbruncilàe , vrb Definition bogare, leare su brunchile a un'animale Synonyms e antonyms | ctr. abbrunchilare, imbrunchidare, incrabistae Etymon srd.
irbucaciàu ibbucaciàu
irbucàda , nf Definition ciafu, cropu giau a manu aperta a cara, a trempas Synonyms e antonyms bussinada, iscantargiara, iscantulada Sentences ci mi ndi peso ti càrriu de irbucadas!
irbucatzàu ibbucaciàu
irbudhadúra , nf Definition
su irbudhare; caladura o essidura de is budhales, de s'istentina grussa
Etymon
srd.
Translations
French
prolapsus
English
prolapse
Spanish
prolapso
Italian
prolasso
German
Vorfall.
irbudhài, irbudhàre , vrb Definition
bogare sa budha a fora, segare sa bentre (a unu, a ccn.); in cobertantza, fintzes bínchere giogandho, in su giogu (cun posta)
Synonyms e antonyms
immatare,
irbentrare,
sbudhai
Etymon
srd.
Translations
French
éventrer
English
to prolapse
Spanish
destripar
Italian
sbuzzonare,
prolassare
German
vorfallen.
irbudhàu , pps, agt: isvudhadu Definition de irbudhare; chi costumat a si tzatzare meda Synonyms e antonyms inguglione, irventradu.
irbudhidàe , vrb Definition ifridare cosa budhia Synonyms e antonyms ifridare, isfriorzare, isfritire | ctr. caglientai.
irbudhulàe , vrb Definition betare a terra a furriadura, fàere orrúere a terra cosa posta prantada Synonyms e antonyms boltulare, orrúere, tambulare Sentences sa broca ist irbudhulandhosince!
irbúdhulu , nm Definition su irbudhulare, orruta de cosa a furriadura a terra Etymon srd.
irbúfida , nf Definition
sulu, ària chi si bogat de buca unu pagu a moida, comente si faet sentindho ifadu, o fintzes surbada de bentu / èssere o istare a irbúfidas
Synonyms e antonyms
assúpidu,
búfida,
ispísciu,
supedhu
Sentences
chin issa no bi at àpiu mai una ripitia o un'irbúfida in tantu tempus chi biviat in dommo issoro ◊ su ventu at comintzau a irbúfidas chi fachiant trèmere su portellu
Etymon
srd.
Translations
French
soupir d'ennui,
d'impatience
English
snort
Spanish
bufido
Italian
sbuffata
German
Schnauben.
irbufidàre , vrb Definition èssere o istare a irbúfidas Synonyms e antonyms isufiare, isufulare Etymon srd.
irbuitàre ibboidàre
irbulàre ilbulàre
irbúliu ilvúliu
irbullitàre , vrb Definition bogare, tròchere is bullitas.
irbullonadúra , nf Definition su irbullonare Etymon srd.