A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

pibía 1 , nf Synonyms e antonyms ferida, malandra.

pibía 2 , nf: pubia Definition bobboi pintirinau, bobboi cun is alas orrúbias o fintzes grogas a pintirighinos niedhos Synonyms e antonyms babbajola, mandioba, mariola, pibiasana, pibiola, pibiriola, pipiridonna Surnames and Proverbs smb: Pibia Scientific Terminology crp, coccinella septem-punctata, epilacna chrysomelina, adalia decem-punctata Etymon srd.

pibiàda , nf Definition pitzigadedha, ispergiada de cosa, pagu pagu Synonyms e antonyms burtzaredha, filchinida, pimpiredhu, pimpirida, piticada, pítzia, purtzada, tzirigada Etymon srd.

pibiadóriu peberadóriu

pibiaghèna , nf: pipiaghena, pipingena Definition corr'in cúcuru, lèpuri de argiola, genia de pigione chi portat in conca coment'e unu chirrionedhu tirau a parte de asegus Synonyms e antonyms gavigaví, pediàina, piulaghe, pizaena, tzintziriena Sentences una pibiaghena si m'at pesadu a bolu… Scientific Terminology pzn, vanellus vanellus Etymon srd. Translations French vanneau English lapwing Spanish avefría Italian pavoncèlla German Kiebitz.

pibiài , vrb Definition betare pibiadas, ispergiadedhas de calecuna cosa Synonyms e antonyms paspiare, pispisare Sentences si pibiat sa sai a sa cosa chi si papat ◊ si pibiat sa tragera a is drucis Etymon srd.

pibiànculu , agt Definition nau de ccn., chi acostumat a pigare is àteros a pibios, a frandhigos, cun is bonas, o fintzes a istare a pibios a ifadu Etymon srd. Translations French câlin English caressful Spanish zalamero Italian carezzóso German liebkosend, zärtlich.

pibiàre , vrb: apibiare, pibinai, pipinare, pipiare Definition pigare a unu a pibios, coment'e tenendhondhe làstima o fintzes po delicadesa, pigandho coment'e a losinga: rfl. si narat de chie, cómodu, si chèsciat chentza motivu e si faet a bíere sèmpere discuntentu de sa sorte sua; nau de pigiones, istare a pibios, a píulos Synonyms e antonyms achigulare, apibiare, cascaviare, fiacare, lastimai, memulare, palpare, pibincai, spibiai Idioms csn: pibinai un'animali = lassàrelu a meda chentza triballare; pibiare sa carena = parpàresi, risparmiàresi, no fàghere perunu irfortzu; pibinai sali a sa petza (o àteru)= paspiare salipa a sa peta Sentences a ti àere innotzente cundennadu za cheres pibiadu, poberitu! (M.Murenu)◊ a su mantessi tempus chi lu pibiaiant si ndhe riaiant ◊ si li ponet manu cussa at a chèrrere pibiadu! ◊ est mortu iscatzadu e frundhidu e como totugantos lu pibiant! ◊ no si est pipiau meda in sa cuntentesa: si est dau deretu a traballare ◊ tziu Còsome murghiat sas crapas pipiàndhelas che pitzinnos 2. ite bella chi ses candho t'intendho pipiandhe! ◊ teniat bisonzu, ma no pediat mai nudha e ne pibiaiat ◊ intendhiat sa voche arta de su pride chi precavat e medas àteras chi pipinavant coment'e rispondhendhe a sas litanias 3. depiant èssiri obertus is ous de is cardaneras, poita iat inténdiu is pillonedhus pibinendi Etymon srd. Translations French plaindre English to mourn, to pity Spanish compadecer, lamentar Italian lamentare, commiserare German beklagen, bedauern.

pibiasàna , nf Definition bobboi cun is alas arrúbias, o grogas, a pintirighinos niedhos Synonyms e antonyms babbajola, mandioba, mariola, pibiola, pibiriola, pipiridonna Scientific Terminology crp Etymon srd.

pibíca , nf Definition cropighedhu giau a unu in cunfidàntzia cun is pódhighes Synonyms e antonyms bidhighitu, bisticu, bistínchidu, bistonca, ghinga, isbillongu, pistincu, pistónchina, pistóriga, tzinchillitu Sentences ti giau una pibica po bíara ci cussa conca dha tenes búida o prena! ◊ sa pibica est su cropu ci si giàt cun su pódhia de mesu intipendodedhu cun su pódhia mannu e apustis lassandudedhu andari totinduna (P.Corongiu).

pibicíri , nm: pibinciri, pibintzíli, pibintzíri, pibiritziri, pibítzile, pibitziri Definition genia de bobboi de tantas calidades, longhitu, a bortas mannu cantu unu pódhighe, cun duas cambas longas longas e cun is alas: si movet a brínchidos e a bolu puru, ponet sa cria in terra, est tímiu ca dhue at annadas chi ndhe naschit a meda e si che papat s'erba, is laores, tra s'acabbada de su beranu e s'intrada de s'istade / su mali de is pibitziris = male manigantzinu, fàmine sempre; còscias de pibitziri (nau de genti) = còscias finis Synonyms e antonyms ateribilche, mammagràida, pibisiu, telaporca, tziabróssima, tzilibrínchidi, tzimpilighe Sentences candho fio zòvanu brincaio coment'e unu pibintziri ◊ Giuanni Batista papàt meli marigosu e pibinciri ◊ comenti at fatu a ndi sprondi a innòi cussu pibitziri? Scientific Terminology crp Etymon srd. Translations French sauterelle English grasshopper Spanish saltamontes Italian cavallétta German Heuschrecke.

pibída , nf: pibira, pipida Definition maladia chi benit a is pudhas, chi aperint sa buca parent cascandho, dhis intostat s'arraighina de sa limba; custu foedhu dhu narant a frastimu puru, a chie tzérriat tropu; a logos, sa p. est una parte de sa carena de pudhos e pudhas, sa coa, su nodu de sa coa totu grassu Synonyms e antonyms cóschiru, coscus Sentences pudhas e pudhos fint unu masone, ma su male pudhinu, sa pipida, los at mortos ◊ a sa pudha dha picat sa pipida e s'iscrou ◊ is pillonedhus funt morendisia de sa pibida ◊ sas pigas, comente cantant, paret chi apant sa pibida! 2. sa pibida chi ndhe li falet: manera de abboghinare!…◊ anchi dhu pighit sa pibira! 3. sa filla at pratziu su caboniscu: a issa is còscias, a su babbu e a sa mamma dhis at postu su tzugu, sa punta de is alas e sa pibida! (M.L.Serpi) Scientific Terminology mld Etymon ltn. *pipita Translations French pépie English hang nail Spanish pepita, moquillo Italian pipita German Pips.

pibidédhu , nm: pipidedhu Definition tipidiu, genia de lanighedha de su linu (o de sa lana etotu), sa parte prus fine de su linu; apen'apena, unu tanti paghedhedhu Synonyms e antonyms biculedhu, filchinida, palfaruza, pimpidalla, pimpirinalla, pitzuedhu, uchedhu Sentences a chie fut tepenandhe lana o pipidedhu, calicuna allatandhe, candho no fut isciapunandhe (A.Marceddu) Translations French petit peu English only a little Spanish poquito Italian pochettino German ein bißchen.

pibidhía , nf Definition piciochedhos piticos; cosighedha pitica Synonyms e antonyms crialla, edora, feduliu, fegliutina, pipiàglia, pisedhina / minudéssia 2. gei mi abarru ligendi totu custa pibidhia!

pibidósu , agt Definition nau sèmpere de sonu, mescamente de boghe, chi est artu meda e fine Synonyms e antonyms essiditzu Sentences zughet boghe pibidosa ◊ pranghindhe, betaiat cudhas boghes pibidosas pariat chi ndhe ispicaiat su coro ◊ za ndhe li at betadu de irrocos pibidosos a su fatore, ca nachi no at ischidu triballare s'ortu!… Etymon srd. Translations French aigu (voix, son, cri, sifflement) English shrill Spanish agudo (voz, sonido, grito, silbido) Italian acuto (voce, suono, grido, físchio) German scharf, schrill(von Tönen, Stimmen, Schreien, Pfiffen).

pibidúra , nf Definition su èssere pibincos, precisos, su fàere is cosas a puntinu Synonyms e antonyms pibincheria Etymon srd. Translations French méticulosité English meticulousness Spanish meticulosidad Italian meticolosità German peinliche Genauigkeit, Penibilität.

pibigliúda , nf Definition genia de ifadu chi naschit de preitza, moida, isciolóriu e àteru deasi; fintzes persona ifadosa Synonyms e antonyms gena, ifadu.

pibigósu , agt, nm Synonyms e antonyms ifadosu, pibincosu, pibincu.

pibílla, pibíllu , nf, nm Definition in cobertantza: pilla, dinare Sentences no tèngiu pibillu a dhas comporai custas cosas!

pibíllu 1, pibílu pabílu 1