trebbàllu trabàgiu
trébbia , nf Definition màchina a motore po treulare is laores Sentences est sensada sa tràchida de sa trébbia ◊ benit sa trébbia a sa tanca a trebbiare su laore ◊ babbu tou ch'est in sa trébbia ◊ in tempus de guerra su marisciallu nd'iat pigau fintzas una picioca de séix'annus a trabballai in sa trébbia, a óbbrigu.
trebbiànu , nm Definition calidade de bide, àghina e su binu chi faet.
trebbiàre , vrb Definition triulare laore a màchina Synonyms e antonyms trauai.
trebbiónzu , nm Synonyms e antonyms treuladura, treulognu, triulera Etymon srd.
trebèa , nf, nm: trebei,
trepei,
trobea,
trobei,
trobera,
trobeu,
trobia 1,
tropea,
tropeja,
trubea,
trubia Definition
lobu de fune (ma fintzes àteru po acapiare) chi si ponet a is cambúcios de ananti de un'animale iscapu po no s'istesiare, po no si che andhare peri su logu; in cobertantza, genia de ingannu, de dificurtade chi si cuncordat a ccn., o fintzes impedimentu chi poderat a unu che troboiu, de no pòdere andhare a ue o comente bolet; trobea est fintzes calidade de pane grussu fatu a trícia
Synonyms e antonyms
bilandra,
trobedhabei,
trovone
/
trobedhu
Idioms
csn:
filare sa trobea a unu = arrennèsciri a dhu bínciri cun is trassas; pònnere sa conca a trobea = manera de rúere, de botu e a puntu de che pònnere sa conca in mesu de pes; pessare in trobeas = pessare in su malu, chi bi apat carchi ingannu suta; èssiri trobea mala (nadu de unu) = malu, totu trampas, prenu de rusas, de filedhos
Sentences
sos minores in su tusorzu sunt aporrindhe sos trobeos a sos trobeidores ◊ dae no zucher tropea si t'est imbertu s'àinu!
2.
badhu candho, o Sardu, as a pòdere isòrbere sa tropeja arragadhada de sàmbene! (G.Piga)◊ li filo una trobea chi at a tardare a s'ídere istravadu! (Limbudu)◊ at rispostu ridennesinne isse puru chene pessare in tropeas ◊ meritat solamente bàntidu sa fémina chi filat sa trobea a un'iscabulone!
Etymon
ltn.
*interpedia
Translations
French
entrave
English
hobble
Spanish
maniota,
traba
Italian
pastóia
German
Fessel.
trebedhài , vrb: atrobedhai,
trobedhai,
trobedhare,
tropedhai Definition
nau de cosa, de chistione, èssere o essire betada apare, difícile, mala a iscapiare o a cumprèndhere; in cobertantza, cuncordare calecuna trampa, fàere cosa ingannandho s'àteru (e fintzes su si che fichire in mesu de calecuna chistione)
Synonyms e antonyms
abberrisonare,
aggadhionai,
atrepillai,
imbogiare,
intrebedhai,
trabojare,
trobodhicai,
trobullai
/
ingannai,
trampai
Sentences
dhis torrànt a sa memória, trobedhaus, is fuedhus de is giornalis chi ligiant ◊ cussu gei no si at a èssi atropelliau, no dh'at a èssi tropedhara sa língua! ◊ portat unu fuetu fatu de colorus e de coas de margiani trobedhadas apari ◊ abbastat unu fuedhu miu po aparixai is cosas trobedharas
2.
coixedha si trobedhat in totu is cosas
Translations
French
embrouiller
English
to tangle
Spanish
enmarañar
Italian
aggrovigliare
German
verwickeln.
trebedhósu trabedhósu
trebédhu , nm, nf: trobedha, trobedhu Definition su trebedhai, troboidura, in su sensu de cosa chi si faet a ingannu de s'àteru, ma fintzes solu in su sensu de cosa betada apare, dificurtosa; fintzes cosa chi si narat a s'afaiu de s'unu e de s'àteru Synonyms e antonyms trepoju / abberintu, estremagiogu, imbovu, ingànniu, tràglia, tramòglia, trampa, troga Sentences ndi faint, de trobedhus, cussus cunsilleris!…◊ at pótziu fai su trabballu sentza de trebedhu perunu Etymon srd.
trebèi trebèa
trebeíre , vrb: trebiri,
trobeire,
trobire,
trobiri,
troboire,
tropedire,
tropeire,
tropidire,
tropire,
trubire Definition
pònnere sa trobea a un'animale iscapu po chi no s'istésiet; in cobertantza, pònnere dificurtades, giare istrobbu, camminare a trebballu che troboios / trebiri a pei trevessu = a pes fadhidos (acapiandho sa trobea a unu pei de ananti e a unu de s'àtera bandha de apalas)
Synonyms e antonyms
atarvai,
atropezare,
impeigonae,
introbeare,
trobeare,
trovonare
| ctr.
istrobeire,
istrobejare
Sentences
chi ti trobint sos tuos, nessunu ti che istrobit! ◊ su pobidhu ballandho pariat unu pagu troboiu ◊ troboimi a manos e a pes e betamince a mesu de is meos!◊ tziu mi at imparau a troboire is angiones
2.
si tropedit nandhe duos favedhos ◊ mi as fatu trobiri s'arregionamentu e immoi no arrenèsciu a ti dhu ispiegai
Etymon
ltn.
interpedire
Translations
French
entraver
English
to shackle
Spanish
trabar
Italian
impastoiare
German
fesseln.
trebesài, trebessài, trebetzàe , vrb Definition pònnere in mesu, prus che àteru in su sensu de fàere andhare male calecuna cosa Synonyms e antonyms atruessai, tramesai Sentences naramí tui chi no funt trebesandisinci is dimónius in mesu: un'iscomíniga in totu! ◊ e bai in sa furca, si funt trebessaus in mesu is dimónius!
trébi , nm, nf: trébie,
trébida,
trébide,
trébidi,
trébini,
trébiri,
trémini,
trémmini,
trépide,
tríbida,
tríbide,
trípide Definition
trastu de ferru, coment'e unu cricu tundhu cun tres peis, po pònnere sa padedha cun su fogu asuta; genia de tribidedha po pònnere is mariposas; in is costumas de sa gente, sa trípide est un'ispétzia de comunella inter is obreris erederis chi faent sa festa a unu santu / treminedhu = sa rolliana de is orrodas de carru
Synonyms e antonyms
brandali
/
cdh. tríbita,
ttrs. tríbida
Idioms
csn:
pònnere cosa a tríbide = a tres a tres e che a sos pes de una tríbide, fintzas in su sensu de meda, tropu; passare su tempus in trípides = no bídere s'ora de…, èssiri furighedhosus
Sentences
at postu sa tríbide in su fogu e una padedha de cosa a còghere ◊ a calincunu testimóngiu dh'ia a fai ponni su culu in su trébini, po dhu fai cantai! ◊ tréminis e cardiga funt impai in sa giminera ◊ sa pingiada ancora in trèbinis est!
2.
pigai s'iscàtula de is mariposas e liai unus cantu trébinis, po su mortu ◊ cussus trébinis comporaus no faint, bòinti fatus de fenu!
Surnames and Proverbs
smb:
Trebini
Etymon
ltn.
*trepine(m), tripede(m)
Translations
French
trépied
English
trivet
Spanish
trébedes
Italian
treppiède
German
Dreifuß.
trebiàli , nm, agt: trepejale,
tribbiali,
trobeale,
trobiabi,
tropeale,
tropearzu,
tropejale,
trubiali Definition
ufradura a cambúcios a fortza de portare trobeas; maladia a peis chi faet andhare is animales a tzopu e pèrdere is unghedhas; gente de trobeas o chi ponet trobeas, de trassas malas, dannàrgiu, malu, falsu, de no si ndhe pòdere fidare ca istat cuncordandho calecuna cosa a dannu de s'àteru
Synonyms e antonyms
catanzu,
farabbutu,
lacasinarju,
sacajale,
tascaresu,
traitore,
trobearzu,
truntzedheri
2.
sos porcos moriant de tropeale, de nodisu, de pigota, de bucamala, de fogale
3.
issu est unu trebiali malu ◊ cussu tropejale de Musolinu nos at cambiatu sos lúmenes ◊ fit unu trepejale e imbolicosu ◊ trepejales, si no fint donatos de oro e de prata nche bortaiant sa cara ◊ su marissallu e su brigadieri aiant istigadu e porrogadu, ma onzi cosa andheit a favore de sos trobeales e los lasseint andhare ◊ su papàile dat s'imméntrigu, nostru trobeale
Scientific Terminology
mld, ntl
Etymon
srd.
Translations
French
celui qui porte atteinte (à)
English
snarer,
tempting
Spanish
maquinador
Italian
insidiatóre
German
Nachsteller.
trébida trébi
trebidàlgiu, trebidàrgiu, trebidàrzu , nm: trebidraxu,
trepidarzu,
tribidalzu,
tribidarzu,
tripidàgliu,
tripidàrgiu,
tripidarju Definition
genia de trébide fata, in su sartu, cun tres pedras postas a triàngulu po pònnere su cadhàrgiu o àteros istrègios mannos in su fogu, fintzes àteru fatu a bisura de trébide; genia de sótziu a tres
Synonyms e antonyms
cadharzu
/
cdh. tribitàgiu
Sentences
at fatu unu trebidarzu de orroca pro pònnere su cadharzu ◊ sos pes suos parent tribidalzos, de cantu sunt mannos ◊ agiusta su trebidàlgiu e pone fogu pro fàghere s'arrescotu!
2.
sos piores sunt preparandhe una bella festa, comente ant fatu semper custos tripidarjos
Etymon
srd.
Translations
French
trépied
English
trivet,
tripod
Spanish
trébedes,
trípode
Italian
treppiède,
trìpode
German
Dreifuß.
trebidàrzu 1 , nm Synonyms e antonyms linnàgliu.
trébide, trébidi trébi
trebidràxu trebidàrzu
trebidròxa , nf Definition unu bratzu de linna o de ferru po firmare is gerdas (cubas) a su carru; fintzes trobea Etymon srd.